Chiriacodromion din 1699, la Muzeul Naţional al Unirii

La Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia a fost vernisat ieri Exponatul lunii februarie. Cu această ocazie a fost expus unul din cele opt exemplare ale tipăriturii bălgrădene Chiriacodromion (1699), aflate în colecţiile muzeului.

Volumul a fost achiziţionat în anul 1963 de la colecţionarul aiudean Iosif Pop, fiind considerat exemplarul etalon de către bibliografia de specialitate. Pe lângă valoarea artistică a tipăriturii dată de frontispiciile şi iniţialele ornate prezente pe filele sale, însemnările manuscrise de pe diferitele pagini ale cărţii, care atestă circulaţia ei în localitatea Geomal, îi conferă şi calitatea de document, conform unui comunicat al Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, conform unui comunicat al muzeului.

Alături de Molitfelnic (1689) şi Bucoavna (1699), Chiriacodromion (1699) face parte din colecţia, de mare preţ, de cărţi vechi a muzeului albaiulian. Aceste cărţi au fost editate de cărturarii ardeleni Ioan Zoba din Vinţ şi Gheorghe Pop din Daia, recompensaţi de voievodului Constantin Brâncoveanu şi de tipografii Chiriac Moldoveanul şi Ştefan Istvanovici. Hârtia din care erau făcute cărţile tiparniţei bălgradene era adusă din Italia, Germania, Austria.

Locul în care s-a votat Unirea

Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din România, atât din punct de vedere al patrimoniului, cât şi al prestigiului ştiinţific. Muzeul este adăpostit în fosta Cladire „Babilon“, din 1968, care prin bogăţia plastică a faţadelor reprezintă cel mai important monument de arhitectură romantică din oraş. Este clădirea unde s-a votat Unirea Transilvaniei cu România. După Unirea din 1918, muzeul a beneficiat de sprijinul societăţii ASTRA, fiind mutat în aripa nord-estică a complexului Catedralei Reîntregirii şi inaugurat la 20 mai 1929 sub numele Muzeul Unirii. Muzeul cuprinde secţiile de Istorie (preistorie, civilizaţie dacică, romană, medievală, modernă, lapidaru, Sala Unirii), de Arheologie şi Etnografie.