Cinstirea eroilor români transilvăneni în Alsacia

De sărbătoarea Înălţării Domnului, în fiecare localitate a României, preoţii şi credincioşii se strâng la monumentele ridicate în cinstea eroilor pentru a-şi aduce aminte de înaintaşi şi a-i pomeni. La fel se întâmplă şi în străinătate, acolo unde astfel de monumente sunt înălţate. Un astfel de loc, din Europa Occidentală, unde românii se strâng de obicei în prima duminică după praznicul Înălţării Domnului, este cimitirul de la Soulzmatt, în Alsacia franceză.

După intrarea României în război, în 1916, mulţi soldaţi au căzut prizonieri după luptele de la sfârşitul anului 1916. Soldaţii români au fost transportaţi cu trenul în Alsacia (pe atunci teritoriu german). Condiţiile inumane şi relele tratamente au făcut ca o mare parte dintre ei să moară, vorbindu-se în cazul acestor prizonieri chiar de un proces de exterminare. În perioada martie - mai 1917, aici au trecut la cele veşnice aproximativ 150 de prizonieri români, iar în timpul războiului şi-au pierdut viaţa în Alsacia şi Lorena aproximativ 3.000 de români.

Imediat după încheierea războiului, autorităţile au făcut demersuri pentru cinstirea celor ce s-au jertfit în aceste zone. Pentru cinstirea memoriei, la propunerea Comitetului pentru amenajarea şi îngrijirea mormintelor prizonierilor români din Alsacia, la 30 august 1919, oraşul Soulzmatt a dăruit României platoul de la Val du Pâtre, pe care odinioară fusese amplasat lagărul prizonierilor români şi pe care a fost amenajat ulterior actualul cimitir militar român.

Aici au fost (re)înhumaţi 678 de soldaţi români, luaţi prizonieri în Transilvania. 553 de morminte sunt individuale, în vreme ce în alte două morminte comune se află osemintele a 125 de prizonieri - "un întreg detaşament român", care au murit de frig în noaptea de 27 spre 28 ianuarie 1917, la Steinbrunn-le-Haut (cf. www.ortodoxia.de).

Sfinţirea crucii care străjuieşte întregul cimitir a avut loc la 9 aprilie 1922, în prezenţa regelui Ferdinand I şi a reginei Maria. Regina a cerut ca la baza crucii să fie fixate patru plăci de marmură cu inscripţii în limbile română şi franceză, care să dea mărturie peste veacuri de jertfa românească din Alsacia. Două dintre ele au următorul text: "În amintirea celor 2.344 de prizonieri de război români morţi în lagărele germane de internare din Alsacia şi din Lorena în (anii) 1917-1918. În amintirea Alsacienilor şi Lorenilor care i-au ajutat să supravieţuiască" şi un text semnat de regina Maria a României: "Soldaţi Români! Departe de patria voastră pentru care voi v-aţi jertfit, odihniţi-vă în pace, aureolaţi de glorie, în acest pământ, care nu vă mai este străin".

După al Doilea Război Mondial, atunci când diaspora românească s-a structurat şi s-a organizat, a început un pelerinaj deosebit la cimitirul de la Soulzmatt, în preajma sărbătorii Înălţării Domnului. În zilele noastre, arhierei români şi preoţi din Franţa, Germania, Elveţia şi mai de departe, alături de oficialităţi române şi franceze, vin să îi cinstească pe cei care au pătimit în aceste locuri îndepărtate de casă şi patrie pentru un ideal. (Emanuel Tăvală)