Cinstirea Înaintemergătorului Ioan la Altarul de vară al Reşedinţei Patriarhale

La sărbătoarea Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Altarul de vară din grădina interioară a Reşedinţei Patriarhale şi-a sărbătorit cel de-al doilea hram. Cu acest prilej a fost săvârșită Sfânta Liturghie, iar la finalul ei Prea­fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre naște­rea, viața și lucrarea Înaintemergătorului și Botezătorului Domnului.

Cel de-al doilea hram al Altarului de vară din grădina interioară a Reşedinţei Patriarhale este închinat acestui sfânt deoarece aici se află o statuie în bronz a pruncului Ioan, copie a sculpturii celebrului artist Paul Dubois, realizată în anul 1861 la Roma.

Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat, la începutul cuvântului de învățătură, că Biserica mai săr­bătorește, în data de 24 iunie, Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava și pe Sfântul Ierarh Niceta de Remesiana, care i-a păstorit timp de 48 de ani pe credincioșii daco-romani din părțile de astăzi ale Serbiei de răsărit, în perioada 366-414.

În continuare, Preafericirea Sa a vorbit despre felul în care venirea în lume a Botezătorului Ioan a fost prevestită de profeții Legii Vechi: „Sfântul Ioan a fost prevestit și prezis încă din Vechiul Testament de prorocii Isaia și Maleahi. Isaia vorbea despre un personaj tainic, care va striga în pustie: «Gătiți calea Domnului, drepte faceți în loc neumblat cărările Dumnezeului nostru» (Isaia 40, 3). Prorocul Maleahi îl vede pe acesta ca fiind un înger care merge înaintea feței Domnului. Nu merge înaintea Domnului, ci a feței Lui, pentru că Fiul este icoana Tatălui, este fața lui Dumnezeu întoarsă spre umanitate. Așadar, Maleahi l-a văzut pe Îna­intemergătorul feței Domnului Care urma să Se întrupeze. De aceea, în unele icoane, Sfântul Ioan Botezătorul este pictat ca un înger cu aripi, deși se afla în trup. El este, în plan divin, pregătitor al venirii lui Mesia, care înseamnă Unsul lui Dumnezeu”.

Patriarhul României a relatat apoi evenimentele minunate ale zămislirii și nașterii Înaintemergătorului, consemnate de Sfântul Luca în Evanghelia sa și lecturate la momentul rânduit în cadrul Sfintei Liturghii (Luca 1, 1-25; 57-68; 76; 80). Preafericirea Sa a explicat cuvintele îngerului Gavriil care i-a vestit preotului Zaharia că fiul său va întoarce inimile părinților spre copii: „Unii Sfinți Părinți ai Bisericii au văzut în această profeție o tainică lucrare a Duhului Sfânt, anume că părinții care se vor întoarce spre copiii lor sunt evreii care vor deveni creștini, pentru că generația tânără din poporul evreu va fi aceea a creștinilor, a celor care au crezut în Hristos. Încă de la nașterea sa, Sfântul Ioan este un slujitor al lui Dumnezeu care împlinește un plan divin, acela de a-i întoarce pe mulți evrei la Dumnezeu. Acest lucru îl va face el când, la vârsta de 30 de ani, va ieși în pustia Iordanului și va predica Evanghelia pocăinței, zicând: «Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor» (Matei 3, 2). Cu aceleași cuvinte Și-a început și Mântuitorul predica. Mulțimi de oameni veneau la Iordan și primeau botezul pocăinței, însă Ioan prevestea sosirea Cuiva Care va boteza cu Duh Sfânt și cu foc. Atunci a venit și Iisus din Nazaret să fie botezat, deși El nu avea nevoie de botez, fiind fără de păcat. După Botezul Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul a fost martorul deschiderii cerurilor și arătării Sfintei Treimi, mărturisind că Iisus este Fiul lui Dumnezeu și Mesia Cel prezis de proroci și așteptat de popor. El L-a prezentat mulțimilor adunate la Iordan pe Iisus din Nazaret ca fiind Mesia, împlinindu-și astfel misiunea de Înaintemergător al Său. De asemenea, a mărturisit dumnezeirea lui Iisus, numindu-L pe Acesta Mielul lui Dumnezeu Care ridică păcatul lumii (Ioan 1, 29). Atunci, ucenicii lui Ioan Botezătorul au devenit ucenici ai lui Iisus”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat care este motivul pentru care Ioan Botezătorul este numit proroc, dat fiind că nu a lăsat în scris nici o profeție: „El a profețit două mari adevăruri. Mai întâi a prorocit că venirea Duhului Sfânt în lume, la Cincizecime, se va face în chip de limbi de foc. La acest lucru se referea vorbind despre botezul cu Duh Sfânt și cu foc. Apoi, a mai profețit că jertfa Mântuitorului Hristos pentru ridicarea păcatului lumii va avea loc la Paștile iudaice, când era jertfit mielul pascal, care era o prefigurare a lui Hristos. Păcatul lumii ridicat de Mielul lui Dumnezeu, despre care vorbește Înaintemergătorul, se referă la păcatul neascultării proto­părinților Adam și Eva. Din el derivă apoi toate celelalte păcate ale lumii. De aceea, atât în Sfânta Scriptură, cât și în cărțile de cult, sunt folosite alternativ cuvintele «păcat» și «păcate». Această profeție este confirmată și de Sfântul Apostol Pavel care spune că «Hristos, Paștile nostru, S-a jertfit pentru noi» (1 Cor. 5, 7)”.

De asemenea, Patriarhul României a subliniat faptul că Biserica Ortodoxă îl cinstește în mod deosebit pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul pentru lucrarea și viața sa sfântă, el îmbinând curajul cu smerenia. Acesta are, în calendar, șase zile de pomenire, trei însemnate cu literă roșie, iar trei cu literă neagră. „El este cinstit și prin faptul că icoana sa se găsește, de obicei, pe rândul icoanelor împărătești de la catapeteasma unei biserici. Sfântul Ioan se află și în icoana Deisis, în partea stângă a Mântuitorului, în timp ce Maica Domnului stă în partea Sa dreaptă. Amândoi sunt mijlocitori în fața Dreptului Judecător, pentru cei care s-au pocăit pentru păcate, dar nu au mai avut timp să împlinească și faptele pocăinței”.

La final, Preafericirea Sa a prezentat o frumoasă icoană de tradiție grecească care înfățișează pe Maica Domnului și pe Pruncul Iisus, alături de care se află și copilul Ioan, purtând în mâna dreaptă o lumânare.