La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Clădirile publice degradate ar putea fi demolate
▲ În lipsa fondurilor necesare pentru un program amplu de consolidare, autorităţile iau în calcul demolarea clădirilor publice aflate într-un stadiu avansat de degradare ▲ Potrivit datelor prezentate de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, până în prezent au fost reconsolidate doar 10 clădiri cu grad ridicat de risc din Bucureşti, în condiţiile în care pe această listă figurează nu mai puţin de 193 de clădiri cu risc seismic ridicat, construite înainte de 1940 ▲ Din acest motiv, Bucureştiul este considerat capitala europeană cea mai vulnerabilă la risc seismic ▲
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL), Laszlo Borbely, a prezentat, ieri, un proiect de ordonanţă de urgenţă, ce prevede demolarea clădirilor publice aflate într-un stadiu avansat de degradare şi care prezintă pericol public. Cu această ocazie, ministrul a vizitat zona Calea Griviţei nr. 80 (fostul Cinematograf Feroviar) şi Calea Griviţei nr. 137 (Hotel Dacia), în care sunt amplasate mai multe clădiri care vor intra sub incidenţa ordonanţei. La sfârşitul lunii august, Laszlo Borbely anunţa că acele clădiri cu risc seismic ridicat, pentru care nu încep lucrările de reconsolidare necesare, ar putea fi demolate. „Pregătim o ordonanţă de urgenţă prin care ne propunem să luăm măsuri pentru reconsolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat. Dacă ele nu vor fi reconsolidate, atunci luăm în calcul varianta demolării“, a afirmat ministrul la vremea respectivă. Potrivit datelor prezentate de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, până în prezent au fost reconsolidate doar 10 clădiri cu grad ridicat de risc din Bucureşti, în condiţiile în care pe această listă figurează nu mai puţin de 193 de clădiri cu risc seismic ridicat, construite înainte de 1940. Un raport al MDLPL, publicat în luna mai a acestui an, arată că ritmul acţiunilor privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare a clădirilor vechi din România este total nesatisfăcător, în principal la nivelul municipiului Bucureşti. Bucureştiul este capitala europeană cea mai vulnerabilă la risc seismic Potrivit ministrului Borbely, România şi, în mod deosebit, municipiul Bucureşti, capitala europeană cea mai vulnerabilă la risc seismic, se confruntă cu probleme generate de un fond construit vechi, la care se impune executarea de lucrări ample de consolidare structurală. Acest fond vechi este situat cu preponderenţă în zona centrală şi este compus din clădiri construite între anii 1920-1940, care au fost supuse cutremurelor de mare intensitate, din anii 1940 şi 1977.