Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Codul de bune practici şi primul siloz - principalele câştiguri din sectorul agricol

Codul de bune practici şi primul siloz - principalele câştiguri din sectorul agricol

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Bogdan Cronţ,   Silviu Dascălu - 28 Dec, 2009

Sectorul agricol a fost cel care a ridicat PIB-ul cu 1% şi a adus României un succes de imagine în Uniunea Europeană. Desemnarea fostului ministru de resort, Dacian Cioloş, pentru portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în Comisia Europeană a adus României un avantaj important, nu neapărat financiar, cât de imagine.

 

 

 

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, l-a nominalizat la finele lunii noiembrie pe românul Dacian Cioloş pentru postul de comisar european pentru Agricultură şi dezvoltare rurală. Şeful Comisiei Europene a precizat că românul este de departe cel mai competent pentru acest portofoliu de pe lista comisarilor desemnaţi de cele 27 state membre.

 

 

Dacian Cioloş a lucrat ca subsecretar de stat pentru Afaceri europene în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), iar apoi a fost numit ministru al Agriculturii pentru aproape un an.

 

 

Dacian Cioloş a reuşit să evite activarea clauzei de salvgardare pentru România în domeniul agriculturii şi a iniţiat codul de bune practici pentru reglementarea comerţului cu produse agroalimentare.

 

 

Agricultura, considerată iniţial un portofoliu de importanţă medie în Executivul european, va creşte semnificativ în importanţă în următorii cinci ani, în perspectiva unei revizuiri majore a bugetului Uniunii Europene şi a Politicii Agricole Comune.

 

 

 

 

Codul de bune practici în industria agroalimentară, doi ani de negocieri

 

 

 

 

Pe piaţa internă alimentară, legiferarea codului de bune practici privind comerţul cu produse agroalimentare şi derularea în premieră a Programului „Primul Siloz“ au fost cele mai importante evenimente din sectorul agricol şi cel al industriei alimentare.

 

 

Legiferarea comerţului cu produse alimentare la mijlocul lunii octombrie a acestui an după aproape doi ani de dezbateri între pocesatori, producători şi retaileri, concretizate într-un cod de bune practici, reprezenta un atu important pentru reducerea preţurilor produselor alimentare cu cel puţin 30%, potrivit specialiştilor.

 

 

Elaborarea Codului de bune practici a demarat în momentul în care patronatele şi sindicatele din industria alimentară au acuzat hipermarketurile de majorarea profiturilor prin creşterea nejustificată şi artificială a preţurilor de vânzare şi folosirea unor taxe ascunse.

 

 

Patronatele au susţinut că supermarketurile exercită un abuz de putere prin impunerea unor condiţii contractuale excesive, din cauza cărora producătorii din România ajung să lucreze exclusiv pentru aceste supermarketuri, iar rata lor de profit este extrem de mică. Patronatele şi sindicatele din industria alimentară consideră că adoptarea acestei legi privind comercializarea produselor alimentare va contribui major la însănătoşirea relaţiilor dintre furnizori şi retaileri având ca beneficiar final consumatorul.

 

 

Ca efecte pe termen mediu şi lung, patronatele consideră că această lege va da magazinelor de proximitate posibilitatea de a avea acces la o piaţă liberă, negrevată de impunerile comerciale făcute de retailer asupra furnizorilor privind practica preţurilor.

 

 

De asemenea, va ajuta la creşterea concurenţei între retaileri prin modalitatea de constituire a preţului de vânzare către consumatorul final, efectul firesc fiind diminuarea preţurilor la raft într-un orizont de timp care va depinde practic doar de reacţia super/ hipermarketurilor şi va asigura un acces mai facil al producătorilor în marile reţele şi, implicit, diversificarea gamelor de produse pentru consumatorul final.

 

 

Intrarea în vigoare a acestei legi elimină un număr de cel puţin 13 taxe ascunse percepute producătorilor de hipermarketuri, care conduceau la o creştere artificială a preţurilor de vânzare.

 

 

Conform prevederilor din noua lege, marile lanţuri de magazine nu vor mai avea voie să impună furnizorilor plata unor taxe care nu au legătură directă cu operaţiunea de vânzare.

 

 

Pe de altă parte, retailerii consideră că efectele negative pe care le-ar putea produce legea comerţului cu produse alimentare se referă la blocaje financiare la retaileri şi la furnizori, la scăderea investiţiilor în comerţ şi, implicit, blocarea creării de noi locuri de muncă sau chiar pierderea acestora, dar chiar şi la creşterea preţurilor de produse agroalimentare. Legea a intrat în vigoare la 15 noiembrie 2009.

 

 

 

 

Primul siloz a însemnat credite acordate mai uşor agricultorilor

 

 

 

 

Un alt program bine primit de producătorii agricoli români, derulat în premieră în 2009, a fost „Primul siloz“, acesta fiind aşteptat de fermieri de aproape 10 ani. Prin acest program, fermierii au posibilitatea să primească certificate de depozit, în urma stocării producţiei deţinute în silozuri licenţiate, pe baza cărora pot obţine credite de la bănci.

 

 

Aceste certificate au fost garantate de Fondul Naţional de Garantare Agricol capitalizat de Ministerul Finanţelor cu 10 milioane de euro. Cu un astfel de certificat, producătorul poate să se ducă la bancă şi să îl ofere ca garanţie suplimentară pentru un credit de producţie sau de investiţii.

 

 

Cantitatea de seminţe va fi pusă gaj în favoarea băncii, iar aceasta are posibilitatea ca, la data solicitării creditului de către fermier, să cunoască valoarea certificatului de depozit, pentru că administratorul acestui sistem de garantare este obligat ca săptămânal să publice preţul orientativ al produsului.

 

 

Aceste certificate de depozit pot circula libere pe piaţă, pot fi comercializate şi pot fi negociate între două părţi.

 

 

Deşi capacitatea de depozitare în silozuri, la nivel naţional, este de 14,4 milioane de tone, oficialii Ministerului Agriculturii au estimat că în acest an vor putea fi licenţiate 6,6 milioane de tone.

 

 

Descentralizarea administraţiei agricole a fost un alt proiect demarat în 2009, care a adus o reducere de personal de 20% şi o restructurare a agenţiilor din subordine, de la 33 la 13.

 

 

Aceste măsuri au determinat reorganizarea activităţilor de consultanţă agricolă pentru constituirea Camerelor Agricole. Camerele Agricole vor fi instituţii publice, cu personalitate juridică, înfiinţate în scopul de a asigura consultanţă agricolă şi de specialitate, precum şi formarea profesională continuă pentru fermieri şi producători agricoli.

 

 

 

 

Plăţi în avans pentru fermieri

 

 

 

 

În 2009 a fost primul an în care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit un avans de 70% din plata unică pe suprafaţă aferentă anului 2009, deşi, în mod normal, aceste sume erau plătite în anul următor depunerii cererii de plată.

 

 

Până la data de 2 decembrie 2009, APIA a plătit efectiv fermierilor peste 1,3 miliarde de lei. De acest sprijin financiar au beneficiat 778.979 fermieri (72,75%), procesul de autorizare a dosarelor pentru plată urmând să continue pe măsură ce discrepanţele identificate în urma controalelor vor fi soluţionate.

 

 

Fermierii care au primit avansul de 70% au îndeplinit condiţiile impuse de regulamentele europene, în cazul acestora fiind finalizate controalele sau soluţionate discrepanţele faţă de datele declarate în cereri.

 

 

APIA a început plata avansului în cadrul campaniei SAPS 2009 în data de 16 octombrie, cuantumul fiind de 209,98 lei/hectar. Pentru anul 2009, cuantumul plăţilor directe unice pe suprafaţă este de 71,12 euro/hectar.

 

 

 

 

90% din fondurile SAPARD, absorbite

 

 

 

 

Absorbţia fondurilor europene alocate României prin Programul Sapard, în proporţie de 90%, respectiv 1,34 miliarde de euro, poate fi considerat un alt eveniment finalizat cu succes în 2009, după cum a fost catalogat de oficialii români.

 

 

Autorităţile consideră că Programul Sapard se consideră a fi încheiat, România fiind una dintre puţinele ţări beneficiare ale acestor fonduri care a avut o absorbţie aproape integrală. Diferenţa de 10% din sumele alocate prin acest program reprezintă valoarea neangajată prin proiecte sau rezilieri de contracte. Rata de absorbţie la nivelul ţărilor nou intrate în UE pe acest program a fost în medie de 50%, Irlanda fiind singura ţară care a înregistrat o absorbţie peste cea a României.

 

 

De la începerea Programului Sapard în anul 2002 şi până în anul 2006 au fost contractate 4.457 de proiecte cu o valoare totală de 1,36 miliarde de euro.

 

 

 

 

Programul Sapard a beneficiat de o alocare financiară în perioada 2000-2006

 

 

 

 

Uniunea Europeană a alocat ţării noastre, pentru acest program, 1,14 miliarde de euro, dar, din această sumă, 75% reprezintă totalul fondurilor publice, restul de 25% fiind suportat de Guvernul României, mai precis 356 milioane de euro. În afară de această alocare, proiectele care au necesitat cofinanţare privată au atras fonduri, din partea beneficiarilor, de peste 800 de milioane de euro.

 

 

Prin Programul Sapard s-au investit în mediul rural aproximativ 2,2 miliarde de euro.