Colocvii de istorie a textelor vechi

Patriarhia Română şi Biblioteca Sfântului Sinod au organizat sâmbătă, 8 octombrie, în Sala "Mitropolitul Conon" a Palatului Bibliotecii Sinodale de la Mănăstirea Antim, cea de-a doua ediţie a "Colocviilor de istorie a textelor vechi". Întâlnirea a avut drept scop reliefarea unor aspecte inedite din istoria românească, precum şi aducerea în lumină, de către specialişti din Rusia, Grecia, Bulgaria sau Austria, a unor manuscrise necunoscute.

Temele abordate la cea de-a doua ediţie a "Colocviilor de istorie a textelor vechi" au fost "Botezul şi Cununia în texte medievale" şi "Istoria cărţii - date despre manuscrise şi cărţi vechi aflate în afara graniţelor României". Au susţinut comunicări ştiinţifice cercetătorii români din Atena: Ion Croitoru şi Florin Marinescu, de la Bucureşti: Cătălina Velculescu, Ileana Stănculescu, Zamfira Mihail şi Ovidiu Bar, iar din străinătate: Margret Dimitrova (Sofia), Vera Podkovyrova (Sankt Petersburg), Irina Pozdeeva (Moscova) şi Erich Renhart (Graz). "Menirea "Colocviilor de istorie a textelor vechi" de la Biblioteca Sfântului Sinod a fost de a întruni specialişti din zona spiritualităţii ortodoxe cu care Ţările Române au avut o interferenţă mai profundă, specialişti care să dea mărturie despre prezenţele româneşti din aceste spaţii, respectiv despre documente româneşti care acum se păstrează în străinătate. De aceea, am avut invitaţi specialişti de la Moscova, Sankt Petersburg, Sofia, dar şi din Grecia, unde prezenţele româneşti sunt foarte bogate. Această întâlnire şi-a atins scopul, întrucât am pus în valoare colecţiile Bibliotecii Sinodale şi că aceşti cercetători, dintre care unii au trecut şi pe la biblioteca noastră, au pus în lumină documentele noastre şi dau mărturie despre prezenţele româneşti de peste hotare", a precizat arhim. dr. Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod.

Erich Renhart, directorul Institutului Manuscript Research Center Vestigia din Graz, a prezentat un fenomen prezent şi în Ţările Române, şi anume alografia. "Am prezentat un fenomen extrem de interesant, alografia, adică scrierea cuvintelor unei limbi cu caractere dintr-o altă limbă, care aparent nu se potrivesc. De exemplu, scriere grecească cu caractere latine sau invers. Un alt aspect pe care l-am prezentat a fost trasarea drumului cărţilor. Acestea nu au rămas în locul unde au fost tipărite şi aşa se face că în România sunt foarte multe colecţii şi fonduri de manuscrise armeniene sau georgiene pe care le ştim sau că există cărţi care au ajuns în zone îndepărtate, precum Novosibirsk. Astfel, putem vorbi despre o diasporă a cărţilor şi încercăm să aflăm istoria cărţilor, tipărite în două sau trei limbi, itinerarul lor sau interferenţele culturale", a declarat cercetătorul Erich Renhart.

În curând va apărea un volum dedicat celor două ediţii

Comunicările din cadrul celor două ediţii de până acum a "Colocviilor de istorie a textelor vechi" vor fi publicate într-un volum, mai ales că ele sunt inedite. "Întrucât este vorba despre cercetări ale căror rezultate nu au fost publicate până acum, mă refer, de pildă, la noua variantă a vieţii patriarhului Nifon al II-lea, mitropolitul Ţării Româneşti, despre care se ştia că a plecat din Ţările Române aruncând asupra ţării noastre un blestem, dar iată că s-a descoperit un manuscris mai vechi şi necunoscut care infirmă acest lucru şi arată că patriarhul Nifon a plecat din Ţările Române la Mănăstirea Dionisiu încărcat de daruri; toate acestea vor fi publicate într-un volum care va îmbogăţi cultura românească şi istoria spiritualităţii româneşti", a mai precizat directorul Bibliotecii Sfântului Sinod. Rezumate ale prezentărilor vor fi expuse pe pagina de internet a Bibliotecii Sfântului Sinod (www.bibsinod.ro).