„Colocviile Putnei” la a XXI-a ediţie

Mănăstirea Putna a organizat în perioada 11-14 iulie ediția a XXI-a a simpozionului internațional de istorie „Colocviile Putnei”. În cadrul acestuia, cercetătorii au arătat că Ștefan cel Mare a pus să se redacteze o istorie a propriei sale domnii, prezentată din punctul său de vedere, pentru a fi trimisă în Occident. Aceasta s-a păstrat într-o traducere germană de la 1502 - cunoscuta cronică moldo-germană. A mai fost demonstrată continuitatea Școlii muzicale de la Putna după moartea protopsaltului Eustatie - fondatorul acesteia. A mai fost evidenţiat rolul capital al memoriei lui Ştefan cel Mare în efortul unionist din anii 1917-1918, îndeosebi în Basarabia, unde chipul sfântului voievod a substituit în casele basarabenilor pe cel al țarilor Rusiei.

Cea de-a XXI-a ediție a simpozionului in­ter­național de istorie „Colocviile Putnei” a debutat miercuri, 11 iulie, cu slujba de Te Deum în biserica voievodală. Deschiderea oficială a avut loc în Sala Mare a Casei Domnești, unde starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a mulțumit tuturor participanților la colocviu și tuturor colaboratorilor Centrului de cercetare și documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna. În continuare, vicepreșe­dintele Centrului „Ștefan cel Mare”, prof. univ. dr. Ștefan S. Gorovei, a prezentat ultimele publi­cații ale centrului: numerele 1 și 2 pe anul 2017 ale revistei „Analele Putnei” și ediția anastatică a lucrării clasice „Mănăstirea și comuna Putna”, publicată în anul 1905 de preotul Dimitrie Dan, paroh în comuna Straja, pe atunci aflată în Imperiul austro-ungar, și membru corespondent al Academiei Române. Istoricul ieșean a evocat cu deosebit respect personalitatea preotului istoric și folclorist, care a publicat lucrări de pionierat despre istoria mănăstirilor din Bucovina, dar și despre diferitele etnii și tradiții din Bucovina. Tot cu această ocazie a fost lansată și lucrarea monahului Alexie Cojocaru, „Pomelnicele Mănăstirii Putna și ale schiturilor ei”.

Excursie de studiu

Sesiunile de comunicări au continuat de-a lungul zilei de joi, 12 iulie. În a treia zi a simpozionului, vineri, 13 iulie, a fost organizată o excursie de studiu la mănăstirile Tazlău - ctitorie a Sfântului Ștefan cel Mare, care a suferit puține intervenții de-a lungul secolelor, și Bistrița-Neamț, unde se desfășoară săpături arheologice sub supravegherea arheologului Adrian Andrei Rusu, participant la colocviu. Sesiunile de comunicări s-au reluat în ziua de sâmbătă, 14 iulie. Pentru o succintă prezentare a tuturor comunicărilor prezentate, se poate consulta pagina de internet a Centrului „Ștefan cel Mare”: www.centrulstefancelmare.ro.

După sesiunea de comunicări de dimineață, în biserica voievodală a avut loc slujba Parastasului pentru istoricii Șerban Papacostea și Neagu Djuvara, colaboratori ai Centrului „Ștefan cel Mare”. Din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, slujba a fost săvâr­șită de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de clerici de la Mănăstirea Putna. În cuvântul său, Prea­sfințitul Părinte Damaschin a spus: „Gândul de pomenire a venit din partea unor colegi și s-a înfăptuit în prezența lor și aceasta arată ceva care, din păcate, astăzi lipsește multora, din diferite bresle. Arată că nu suntem fără predecesori, că nu am apărut de nicăieri și mergem spre nicăieri. Este un sentiment de adâncă recunoștință față de cei care ne-au format, care au contribuit la bunul mers al breslei. Ne așezăm într-o tradiție”.

După ultima sesiune de comunicări, în seara zilei de sâmbătă, 14 iulie, a avut loc festivitatea de închidere a ediției a XXI-a a „Colocviilor Putnei”. Cu această ocazie au mai fost lansate câteva publicații ale Centrului „Ștefan cel Mare”. În primul rând, domnul Adrian Andrei Rusu a lansat volumul „Lapidariul Putnei”, un mai vechi proiect al centrului. Apoi au mai fost lansate două istorii vechi ale Mănăstirii Putna, semnate de Franz Adolf Wickenhauser și Karl Adolf Romstorfer, traduse din limba germană și grupate într-un singur volum și, astfel, redate circuitului științific.

550 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna

La final, gazda evenimentului, părintele stareț al Mănăstirii Putna, a anunțat faptul că anul viitor, pe 3 septembrie, se împlinesc 550 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna de către Mitropolitul Teoctist I. Cu ocazia acestei aniversări se dorește ca nou-construitul Centru cultural „Mitropolit Iacob ­Putneanul” să fie sfințit duminică, 1 septembrie 2019, iar ediția a XXII-a „Colocviilor Putnei” din septembrie, anul viitor, să se desfășoare în sala de conferințe a acestui centru. Arhimandritul Melchisedec a mulțumit încă o dată participanților la această ediție a „Colocviilor Putnei”, menționând că în cele 21 de ediții de până acum au participat 119 profesori și cercetători, nu numai români, ci și din Franța, Austria, Polonia, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Grecia, Italia, dintre care nouă au plecat la Domnul și pentru ei s-a făcut o rugăciune înaintea Preabunului Dumnezeu. În încheiere, părintele arhimandrit a urat ca duhul unității și al păcii să călăuzească inimile tuturor colaboratorilor Centrului de cercetare și documentare „Ștefan cel Mare”.