Colegiul Național „Sfântul Sava” din București a găzduit, în după-amiaza zilei de miercuri, 27 noiembrie 2024, ediția întâi a Simpozionului Național „Educația religioasă în contextul globalizării”.
Comunicat de presă: Casa monahală de pe Ceahlău nu este hotel
▲ Răspuns la neadevărurile publicate în ziarul „Adevărul“ ▲
Într-un articol publicat în ediţia din 28 ianuarie 2008, ziarul „Adevărul“ acuză Mitropolia Moldovei şi Bucovinei că prin construirea Casei monahale „Panaghia“ de pe Ceahlău ar fi „iniţiat o afacere turistică, sfidând legile pământeşti şi preceptele creştine“ (!?). Între multele afirmaţii neadevărate este şi cea conform căreia ministrul Mediului, dl Atilla Korodi, ar fi solicitat o întrevedere pe tema construcţiei de pe Ceahlău însă, susţin autorii articolului, „patriarhul nu a fost deloc mişcat de iniţativa unui biet ministru“. În realitate, pe data de 22 ianuarie a.c., ministrul Mediului a fost primit în audienţă de Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel. Cu prilejul întrevederii, dlui Atilla Korodi i s-a adus la cunoştinţă faptul că adunarea chiliilor monahale amplasate în bordeie, precum şi a bucătăriei de vară şi a magaziei construite în apropierea bisericii (ca organizare de şantier) era o necesitate, atât pentru încadrarea în spaţiul de 1500 mp alocat mănăstirii, cât şi pentru protejarea mediului înconjurător. Toate construcţiile improvizate, menţionate mai sus, aveau un impact negativ asupra solului şi vegetaţiei din zona protejată. De asemenea, condiţiile de viaţă ale monahilor în bordeie insalubre, precum şi nevoia de a adăposti pelerini pe timp de ploaie şi de frig justificau reamenajarea acestor spaţii în regim de urgenţă. Casa „Panaghia“ nu este un hotel, ci o construcţie cu 3 chilii şi o bucătărie la parter, respectiv cu 3 chilii şi un paraclis de iarnă la etaj. Ea a fost construită pe piloni de fier datorită terenului ce prezintă multe denivelări, iar pentru depozitarea de alimente şi obiecte necesare monahilor care locuiesc pe Ceahlău, precum şi pelerinilor găzduiţi, s-a folosit în mod judicios spaţiul, astfel încât atât biserica, cât şi casa monahală precum şi bazinul de decantare ecologică să se încadreze în cei 1500 mp alocaţi. Chiliile din bordeiele săpate în pământ, încă înainte de declararea masivului Ceahlău ca zonă protejată, trebuiau să fie regrupate într-o singură casă monahală. Este forma cea mai adecvată pentru a răspunde deodată necesităţii de a asigura buna desfăşurare a slujbelor religioase şi cerinţei de a oferi condiţii umane de locuit monahilor de pe Ceahlău, precum şi unor pelerini care înnoptează pe munte. Mitropolia nu a avut niciodată intenţia de a construi un hotel pe Ceahlău întrucât, în primul rând, nu ar fi rentabilă o astfel de investiţie. Spre exemplu, transportul unor alimente şi materiale este extrem de costisitor, întrucât acestea pot fi urcate pe munte, fie pe umerii oamenilor, fie în spatele cailor. În plus, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei are, la poalele muntelui Ceahlău, Centrul Cultural-Pastoral „Sf. Daniil Sihastru“ Durău, unde se pot organiza conferinţe şi unde pot fi asigurate cazarea şi masa participanţilor. A afirma, de mai multe ori în acelaşi articol, că este vorba de un hotel, nu de o casă monahală, denotă o evidentă răutate şi intenţia de a dezinforma cititorii. A numi „cabane sau chiar viluţe“ bordeiele săpate în pământ este dovada unui cinism tendenţios. Avem de a face, în mod evident, cu o campanie dusă împotriva mănăstirii de pe Ceahlău, sub pretextul protecţiei mediului, de către persoane cu interese în zonă, români şi străini, care folosesc mass-media nu atât pentru informarea cititorilor, cât pentru a descuraja Biserica în dorinţa sa de a menţine vie tradiţia sa spirituală dintr-o zonă cunoscută de secole ca vatră mănăstirească cu valoare de simbol. În anul 2005, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a fost acţionată în judecată de Asociaţia Salvamont pentru stoparea construirii Casei Panaghia pe Muntele Ceahlău. Prin sentinţa civilă nr. 1359/ 16.10.2007, definitivă, Judecătoria Bicaz a respins acţiunea introdusă de Asociaţia Salvamont, dispunând că Mitropolia Moldovei şi Bucovinei poate continua şi finaliza lucrarea începută. Faptul că astfel de medii au intentat proces Mitropoliei şi l-au pierdut, după ce, în prealabil, persoane autorizate au mers la faţa locului şi au văzut care este realitatea, a amplificat frustrarea celor ce sunt deranjaţi de prezenţa unei mănăstiri pe masivul Ceahlău. (Secretariatul Centrului Eparhial Iaşi)