Dincolo de încercările de manipulare şi dezinformare a deciziei unei instanţe de judecată, Patriarhia Română îşi reafirmă îngrijorarea faţă de recomandarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) către Ministerul Educaţiei şi Cercetării de a reglementa „afişarea simbolurilor religioase doar în cursul orelor de religie sau în spaţiile destinate exclusiv învăţământului religios“, recomandare care aduce atingere libertăţii religioase, garantată de stat prin articolele 29-30 din Constituţia României, fiind în dezacord cu reglementările europene în domeniu.
Prezenţa simbolurilor religioase în sălile de clasă nu este urmarea unei impuneri, ci rezultatul dorinţei şi a consimţământului părinţilor, profesorilor şi elevilor, în conformitate cu valorile religioase şi culturale pe care le împărtăşesc. De aceea, o decizie de excludere ar reprezenta o măsură brutală şi nejustificată de restrângere a libertăţii religioase, contrară principiilor democratice europene. O astfel de decizie ar conduce la discriminarea credincioşilor din România. Mesajul simbolurilor religioase este încurajator pentru elevi, iar modelele propuse cultivă valorile morale şi orientează spre bine viaţa omului. În numeroase comunităţi din România, de diferite confesiuni, elevii, părinţii şi profesorii sunt ataşaţi acestor valori, pe care le consideră integrante educaţiei şi formării personalităţii omului, cu o atitudine pozitivă şi responsabilă faţă de sine şi de societate. (Biroul de presă al Patriarhiei Române)Duminică, 3 noiembrie, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Olari, Protopopiatul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul arhiepiscopiaaradului.ro.
În ziua de luni, 4 noiembrie 2024, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, l-a primit în vizită, la Palatul Patriarhiei, pe Excelența Sa Domnul Rami Teplitskiy, viceambasadorul statului Israel la București.
Biserica „Înălțarea Domnului” din Dorobanțu, Protoieria Babadag, județul Tulcea, s-a aflat duminică, 3 noiembrie, în zi de sărbătoare prilejuită de prezența în mijlocul credincioșilor a Preasfințitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care a săvârșit Sfânta Liturghie.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a poposit duminică, 3 noiembrie, în Parohia Moțiori, Protopopiatul Ineu, județul Arad, unde a săvârșit slujba de binecuvântare a lucrărilor de restaurare și înnoire săvârșite în ultima perioadă la biserica parohială și de sfințire a noii capele morturare edificate în curtea sfântului lăcaș.
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah,
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
