În data de 26 noiembrie, Biserica Ortodoxă a făcut pomenirea Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor. Sub ocrotirea sa se află și biserica Parohiei Lucaci din sectorul 3 al Capitalei, care și-a
Conferință dedicată artei creștine a satului la Patriarhie
Palatul Patriarhiei găzduiește în perioada 9‑13 iunie Conferința națională „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească”, ediția a 7‑a, cu tema: „Satul românesc, izvor de artă creștină, tradiție și continuitate etnică”. Lucrările au fost deschise azi, 10 iunie, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a rostit cuvântul intitulat „Satul românesc - creator şi păstrător de artă creştină populară”.
Evenimentul academic este organizat de Sectorul cultură și patrimoniu religios al Administrației Patriarhale, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte. Au participat reprezentanți ai Guvernului României, membrii Comisiei de pictură bisericească a Patriarhiei Române, delegați ai sectoarelor de cultură și patrimoniu religios ale eparhiilor din țară, arhitecți, pictori, restauratori și istorici de artă.
După cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a urmat alocuțiunea ministrului culturii și identității naționale Valer Daniel Breaz. „În Anul omagial al satului românesc, nu puține sunt manifestările științifice și culturale dedicate patrimoniului spiritual, material și artistic pe care satul tradițional îl oferă. În acest context, conferința cu tema «Satul românesc, izvor de artă creștină, tradiție și continuitate etnică» se constituie ca un reper aparte pe harta evenimentelor și salutăm cu deosebit respect însăși ideea de a aduce în centrul de interes valori patrimoniale speciale, date de fondul de semne, simboluri, idei și principii, care definesc de veacuri spațiul rustic românesc și care devin, cu o neștirbită continuitate, suport al harului artiștilor aplecați cu devotament spre recuperarea, păstrarea și promovarea spiritualității acestui neam”, a spus ministrul Valer Daniel Breaz.
În continuare, pr. conf. dr. Gheorghe Holbea, moderatorul sesiunii de deschidere, a dat citire mesajului transmis de acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. „Satul de astăzi nu trebuie să împiedice modernizarea inevitabilă a vieții, ci s‑o favorizeze, dar cu o condiție: fără alterarea și pervertirea vechilor tradiții arhitectonice, fără urâțirea stilului autentic, fără părăsirea paradigmelor celor vechi și pline de farmec. O casă de la sat poate arăta astăzi pe dinafară ca orice casă tradițională de acum sute de ani, iar în interior poate să aibă toate facilitățile necesare omului contemporan. Biserica trebuie să rămână, în peisajul rural, locul de închinăciune și de smerenie, dar și factorul care să ne țină împreună, la bune și la rele. Inițiativa Patriarhiei Române ne întoarce nu numai la rădăcini, ci ne și arată calea de urmat, deopotrivă ca români și ca oameni între oameni. Iar Academia Română subscrie întru totul și se înscrie pe aceeași traiectorie fericită”, arată acad. Ioan Aurel Pop.
Expoziția breslei pictorilor bisericești
După sesiunea de deschidere a avut loc vernisajul celei de‑a doua ediții a Expoziției breslei pictorilor bisericești, organizată în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei. Expoziția a fost prezentată de monahia dr. Atanasia Văetiși, de la Mănăstirea Stavropoleos din București, și de lect. dr. Ștefan Ionescu‑Berechet, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”. „Această expoziție înseamnă o sinteză a picturii bisericești, a artei iconarilor, freschiștilor, mozaicarilor, de aproape 30 de ani în care s‑a lucrat mult pe șantierele bisericilor și în ateliere. După mai multe evenimente, manifestări, ateliere deschise, inițiative particulare în care au fost expuse unele dintre lucrări, de data aceasta avem prilejul să vedem aceste icoane adunate împreună în Palatul Patriarhiei. Pe de o parte, avem o sinteză, iar pe de altă parte, o expresie a tendințelor și a direcțiilor în care iconarii și creatorii de artă sacră au configurat peisajul artistic contemporan. Expoziția din Sala «Europa Christiana» reunește într‑un mod exemplar toate aceste tendințe și încearcă să ofere o imagine a ceea ce este, în acest moment, arta picturii bisericești”, ne‑a declarat monahia dr. Atanasia Văetiși.
Sesiuni de comunicări științifice
Lucrările conferinței au continuat cu două sesiuni de comunicări științifice, dedicate picturii bisericești și arhitecturii. Pr. conf. dr. Gheorghe Holbea a susținut prelegerea „Satul, unitatea de măsură a vieții neamului în gândirea lui Simion Mehedinți”. Arh. Bogdan Bratu a vorbit despre „O șoaptă de sus”, iar Alexandru Nicolau a susținut referatul „Canon și filiație în pictura eclesială”. Ioan Popa a prezentat „Confluențe stilistice în pictura din nou a bisericii ortodoxe neogotice din Brata‑Săliște”, iar arhid. conf. dr. George Grigoriță a expus „Repere legale privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de pictură bisericească”. Sesiunea de arhitectură a inclus trei referate, susținute de Adrian Crăciunescu („Elaborarea Codului Patrimoniului Cultural – proces și provocări”); arh. Bogdan Teodorescu („Biserica din satul Micșuneștii Mari, exemplu clasic de arhitectură eclezială a veacului al XVIII‑lea”); arh. Dan Ionescu („Arhitectul Florea Stănculescu și renașterea satului românesc”).
Prezentarea lucrărilor științifice continuă astăzi în cadrul sesiunilor de comunicări dedicate istoriei artei și conservării și restaurării patrimoniului imobil și mobil.