Conferință despre fenomenul secularizării

La Institutul de cercetare a calității vieții din București a avut loc luni, 6 mai 2019, prelegerea „Secularizare, pluralism religios și moder­nitate socială”, susținută de profesor univ. dr. Lucian Turcescu de la Universitatea Concordia din Montreal, Canada. La eveniment au participat cercetători și profesori de la diferite institute din cadrul Academiei Române și ale Universității din București, iar după prezen­tare a urmat o dezbatere pe tema secularizării și modernității din perspectivă antropologică și sociologică.
În cadrul prelegerii susținute de profesor univ. dr. Lucian Turcescu au fost prezentate diferite teorii ale secularizării și au fost arătate moduri în care acest fenomen s-a manifestat în România și în alte nouă țări foste comuniste, dar și în Statele Unite ale Americii. „Am fost invitat la Institutul de cercetare a calității vieții să vorbesc despre secularizare, pluralism religios și modernitate socială. Am vrut să prezint diversele teorii ale secularizării și cum ele continuă, sau nu, să fie încă acceptate și am vrut să le aplic la cazul cercetării mele care s-a referit la studiul relației dintre religios și politic, inițial în România, după care am extins cercetarea și la alte nouă țări foste comuniste, membre ale Uniunii Europene. Tema este foarte importantă. La ora actuală se vorbește de desecularizare și în multe părți din lume nu se vorbește despre secularizare. Se observă că lumea este foarte religioasă. Evident, nu trebuie să pierdem din vedere că s-ar putea ca anumite zone ale societății să se secularizeze și, cumva, cred că și aici se poate vedea această tendință, deși România a fost ferită de o secularizare serioasă, de o secularizare agresivă până acum”, a precizat profesorul dr. Lucian Turcescu. 
Evenimentul din Capitală a fost organizat și moderat de sociologul Laurențiu Tănase, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, care a subliniat importanța organizării unui astfel de eveniment în cadrul Institutului de cercetare a calității vieții al Academiei Române și a evidențiat faptul că fenomenul secularizării este unul care se manifestă și în societatea românească. „Ceea ce am organizat astăzi a fost o dezbatere despre viața religioasă pentru că este o componentă foarte importantă care influențează calitatea vieții de zi cu zi a omului contemporan. Ne aflăm în perioada sărbătorilor de Paști, o perioadă dinamică și densă de evenimente religioase și considerăm că o astfel de dezbatere este potrivită pentru Institutul de cercetare a calității vieții. De asemenea, au fost reprezentanți și din alte institute de cercetare, o prezență foarte numeroasă, ceea ce înseamnă ce fenomenul religios contemporan reprezintă și un demers științific foarte important. Pot spune că fenomenul secularizării este unul care se manifestă și în cadrul societății românești, cu o intensitate mult mai mică decât la nivel european și profesorul Lucian Turcescu, care a conferențiat astăzi, a făcut o comparație inclusiv cu zona Americii de Nord și a Canadei, unde secularizarea este mult mai accelerată decât în spațiul european. Evident, sunt și alte condiții socio-politice și alte condiții economice, dar acest lucru este foarte important pentru analizele comparative pe care le facem în domeniul științelor umaniste sau al științelor sociale tocmai pentru a plasa și a integra analizele din România în contextul european și internațional”, a explicat lector dr. Laurențiu Tănase. 
De asemenea, directorul Institutului de cercetare a calității vieții al Academiei Române, academicianul Cătălin Zamfir, a spus că trăirea religioasă este o sursă a calității vieții cotidiene. „Noi ne ocupăm de calitatea vieții și toată discuția aceasta este o componentă foarte importantă pentru că partea religioasă este una dintre părțile cele mai importante ale vieții noastre cotidiene, ale modului nostru de viață și o sursă a calității vieții. Discuția a fost extrem de interesantă pentru că au participat specialiști care abordează această temă din perspective diferite. Ne-am cunoscut reciproc, am schimbat idei. A fost una dintre cele mai interesante discuții științifice organizate în institutul nostru”, a spus acad. Cătălin Zamfir.