La opt ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, cel care a păstorit Eparhia Maramureșului și Sătmarului mai bine de un sfert de secol (1990‑2016), miercuri, 30 octombrie,
Conferință despre părintele Teofil Părăian la München
Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, a susținut marţi, 12 iunie, o conferință despre viața și spiritualitatea părintelui Teofil Părăian la Institutul de Teologie Ortodoxă al Universității Ludwig-Maximilian din München. Preasfinția Sa a prezentat principalele caracteristici ale gândirii unuia dintre cei mai mari duhovnici și predicatori ai Bisericii Ortodoxe Române din ultimii ani.
Conferențiarul a descris profilul teologic şi duhovnicesc al părintelui Teofil Părăian, format în strânsă legătură cu condiţiile sale concrete de viaţă, cu situaţia de nevăzător, cu oamenii cu care a venit în legătură, cu locurile unde a trăit şi a învăţat. Situaţia de nevăzător a fost pentru el o provocare deosebită, care l-a făcut să fie atent acolo unde noi, cei care vedem, trecem cu oarecare superficialitate sau ne lăsăm distraşi. Înzestrat şi cu o memorie deosebită, părintele Teofil a fost încă de copil atent la tot ce se rostea în jurul său, iar apoi a avut o aplecare deosebită spre cuvântul dătător de viaţă pe care l-a acumulat din zicerile din satul său, din cele învăţate la şcoală, din Noul Testament, din slujbele la care a luat parte, iar mai târziu din învăţătura teologică, din textele cărţilor de slujbă, din scrierile Sfinţilor Părinţi şi scriitori duhovniceşti cuprinse mai ales în Filocalie şi Pateric.
Părintele Teofil a reuşit de asemenea să fie un om al echilibrului duhovnicesc, atât de important în trăirea credinţei. De fiecare dată când venea vorba de anumite performanţe ascetice, părintele le raporta la starea de normalitate a vieţii şi la cuvântul Domnului Hristos din Evanghelie. Nu era împotriva anumitor realizări excepţionale, dar ştia foarte bine că acestea sunt pentru oameni excepţionali, nu ţin de cotidianul vieţii, nici măcar al celei monahale. De acea nu încuraja căutarea performanţelor, ci a unei normalităţi asumate de fiecare în condiţiile vieţii lui.
Dragostea sa de părinte, frate şi prieten pe care o oferea cu prisosinţă şi bucurie celor care-l căutau, optimismul său bazat pe iubirea lui Dumnezeu faţă de om, sfaturile oferite cu competenţa şi experienţa omului care a trăit o viaţă în zarea dumnezeirii, asumându-şi efortul desăvârşirii, credinţa lui în posibilitatea de înnoire a omului au făcut ca părintele Teofil să fie atât de căutat de mulţi creştini doritori ai acestei înnoiri pentru care aveau nevoie de sprijinul unui om al lui Dumnezeu, al unui părinte. Bucuria părintelui, optimismul și prietenia sa, alături de importanța acordată tinerilor și deschiderea să către creștinii de alte confesiuni au fost de asemenea subliniate de Preasfinţitul Părinte Sofian Braşoveanul.
La conferință au participat profesorii și studenții Institutului de Teologie Ortodoxă din München, alături de studenți de la alte facultăți, care s-au bucurat de o seară de spiritualitate românească. Între profesorii prezenți menționăm pe prof. dr. Konstantin Nikolakopoulos, președintele institutului, prof. dr. Athanasios Vletsis, pr. prof. dr. Ioan Vasile Leb și semnatarul acestor rânduri.