Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Conferință internațională dedicată Centenarului

Conferință internațională dedicată Centenarului

Galerie foto (6) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 19 Sep, 2018

Academia Română a organizat marți, 18 septembrie, la Ateneul Român, conferința internațională „România şi evenimentele istorice din perioada 1914-1920. Desăvârşirea Marii Uniri şi Întregirea României”. Evenimentul s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Au participat reprezentanți ai instituțiilor statului, academicieni și istorici din țară și din străinătate, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și alți reprezentanți ai cultelor religioase din România.

Istorici și oameni de cultură din Europa și din Statele Unite ale Americii, nume de rezonanță ale istoriografiei mondiale și specialiști în istoria Primului Război Mondial și a țărilor din sud-estul și centrul Europei au susținut ieri, în sala mare a Ateneului Român, unde a fost ratificată în data de 29 decembrie 1919 unirea Transilvaniei, Basarabiei și a Bucovinei cu România, comunicări despre: etapele edificării României Mari, în contextul constituirii statelor-nați­une în sud-estul și centrul Europei; realitățile na­ți­o­nale și statale înainte, în timpul și după încheierea Primului Război Mondial; rolul armatei și sacrificiul de sânge al fiecărei na­țiuni; precum și consecințele reconfigurării arhitecturii Europei.

Evenimentul a fost moderat de acad. Victor Voicu, vicepre­ședinte al Academiei Române, care a rostit cuvântul de deschidere a conferinței, al cărei scop este omagierea tuturor celor care acum 100 de ani au contribuit la desăvârșirea statului național unitar român.

„Reflectarea în spațiul cultural-istoric contemporan a con­secințelor evenimentelor din perioada vizată reprezintă puncte de referință, de un interes constant nu numai pentru români, ci pentru întreaga Europă. Sacrificiile, diplomația, înțelepciu­nea oamenilor de decizie din acele vremuri sunt impresionante și demonstrate. Generațiile prezentului și viitorului, prin cu­noașterea și înțelegerea profundă a acelor vremuri, trebuie să certifice convingerea că Marea Unire și întregirea românilor, în anul astral al istoriei noastre 1918, nu a fost un capriciu al istoriei, al unor întâmplări conjuncturale, un dar al marilor puteri, ci consecința firească și inevitabilă a luptei seculare a românilor pentru unitatea națio­nală, a sacrificiilor întregului popor care a susținut ideea reali­tății unității statale vii”, a reliefat academicianul Victor Voicu.

Conferința internațională a fost organizată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. În acest context, președintele Klaus Werner Iohannis a transmis un mesaj, care a fost rostit de Sergiu Nistor, consilier pre­zidenț­ial în cadrul Departamentului Cultură, Culte și Centenar al Administrației Pre­­zi­dențiale.

„Unirea nu este un dat, ci ea este o mare înfăptuire”

Sesiunea de comunicări a fost precedată de un scurt recital de vioară, susținut de Alexandru Tomescu. Prima comunicare a confe­rinței a fost prezentată de acad. Ioan-Aurel Pop, preșe­dintele Academiei Române, care a reliefat treptele edificiului național al României moderne. Președintele celui mai înalt for academic din țară a evidențiat că românii au fost angrenaţi să lupte pentru formarea statului lor naţional de mișcările similare din Europa, de consolidare a națiunilor secolului al 19-lea.

„Firește, este absurd să sus­ținem că toți românii au participat la mișcarea de unire, că toți au dorit cu ardoare unirea. Totodată, este nerealist și incorect să spunem că unirea au făcut-o alții, sau că unirea s-a făcut în condiții ideale, cu respectarea tuturor principiilor democratice, etern valabile, și că atunci nu au fost încălcate drepturile și valorile nimănui. Dar și mai incorect este să pretindem că românii nu ar fi dorit unirea, fiind atrași mai degrabă de alte civilizații, sau că un mănunchi de intelectuali i-ar fi amăgit și ar fi acționat în numele lor. Ferice de poporul care are elite, cum am avut noi în 1918! Fără intelectuali și fără elite nici un popor nu poate dăinui în istorie! […] Ceea ce s-a întâmplat în 1918 a fost legitim și din punct de vedere intern, și din punct de vedere interna­țional. Atunci când a fost posibil, mai ales în Bucovina și Basarabia, dar și în Transilvania, minori­tă­țile au fost întrebate, iar unii dintre membrii lor au susținut apar­tenența la statul român. De aceea, revin la vorbele înţeleptului Mihail Kogălniceanu: «Unirea naţiunea a făcut-o!», chiar dacă victoria Antantei, slăbiciunea imperiilor vecine, împrejurările internaționale favorabile ne-au ajutat să facem Unirea. E vorba de naţiunea română de oricând şi de oriunde. Unirea i-a coagulat pe români în formele de manifestare a vieţii lor cotidiene. De aceea unirea trebuie făurită, re-făurită şi re-trăită mereu, mai ales, acum, la un secol de la Marea Unire. Unirea nu este un dat, ci ea este o mare înfăptuire, o construcţie, un edificiu, iar edificiile, cum știți, nu se lasă de izbelişte, ci se apără, se ocrotesc şi se primenesc în fiecare zi”, a reliefat acad. Ioan-Aurel Pop.

Invitați să conferențieze au mai fost prof. Michael Metzeltin, de la Universitatea din Viena, membru titular al Academiei de Științe din Austria și membru de onoare al Academiei Române, care a prezentat comunicarea „De ce a fost posibilă constituirea României? Devenirea României ca stat național”; prof. Jean-Paul Bled, de la Universitatea Sorbona din Paris, - „Jurnalul de război al căpitanului Marcel Fontaine”; prof. Francesco Guida, Universitatea din Roma, - „Primul Război Mondial și o filieră istoriografică italo-română”; prof. Hans-Christian Maner, Universitatea „Johannes Gutenberg” din Mainz, „Primul Război Mondial prin lentila unor militari și istorici din mediul german”; prof. Dennis Deletant, Universitatea din Georgetown, Washington, SUA, - „România: crearea statului național, 1918 și după”; prof. Paul E. Michelson, Universitatea din Huntington, Indiana, SUA, - „România Mare și noua rânduire post război mondial”; prof. Josef Wolf, Institutul pentru Istoria și Geografia Regională a Șvabilor Dunăreni, Tübingen, - „Loialități în schimbare. Remodelarea identitară a minorității germane din România după Primul Război Mondial, 1918-1922”; dr. Florian Kührer-Wielach, Institutul pentru Cultura şi Istoria Germană din Sud-Estul Europei, München, - „Viziunea de la Alba Iulia și realitatea interbelică. O perspectivă (trans)regională”.

Conferința internațională „România şi evenimentele istorice din perioada 1914-1920. Desăvârşirea Marii Uniri şi Întregirea României” este unul dintre evenimentele majore înscrise în Programul „Centenar” al Academiei Române. Potrivit Biroului de presă al Academiei Române, oaspeții străini vor efectua o vizită la Mausoleul Mărășești, locul comemorării marilor bătălii date pentru eliberarea pământului românesc, prilej în care conducerea și membrii Academiei Române vor aduce un omagiu ostașilor români, eroi căzuți pe câmpul de luptă, și vor depune coroane de flori. Ceremonia se va desfășura cu onoruri militare asigurate de Garnizoana Focșani.