De sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în biserică, joi, 21 noiembrie, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a slujit la hramul Mănăstirii Peștera din
Conferinţa naţională „Icoană, Imagine şi Cuvânt”
În Amfiteatrul „Mircea Florian” al Facultăţii de Filosofie din Bucureşti a avut loc ieri, 10 noiembrie, Conferinţa naţională „Icoană, Imagine şi Cuvânt”, în contextul anului 2017 declarat de Sfântul Sinod al Bisericii noastre Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești. Evenimentul, organizat de Facultatea de Filosofie împreună cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din cadrul Universității București, se încheie astăzi.
În deschiderea Conferinţei naţionale „Icoană, Imagine şi Cuvânt”, prof. dr. Romulus Brâncoveanu, decanul Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti, a apreciat evenimentul ca fiind unul rar, în sensul valoric al termenului. „Acest dialog universitar este necesar într-o societate şi într-o cultură în care dinamica transformărilor solicită diferite modalităţi de reflecţie: o modalitate teologică, filosofică, culturală, ştiinţifică, politică etc. Este bine ca universitatea să fie spaţiul unui dialog, şi nu al monologului lipsit de interferenţe disciplinare sau de interferenţe de comunicare, chiar între cei care produc deopotrivă imagini, cuvinte şi până la urmă speră să facă din toate acestea icoane, adică simboluri pentru modul în care umanitatea îşi înţelege prezenţa în lume”, a subliniat prof. dr. Romulus Brâncoveanu. În continuare, pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a susţinut referatul intitulat „Puterea mărturisitoare a icoanei ortodoxe în teologia părintelui Dumitru Stăniloae”. „La părintele Dumitru Stăniloae, teologia icoanei se încadrează într-o teologie a prezenţei lui Dumnezeu. Din punctul de vedere al teologiei sistematice, aceasta trimite la existenţa proniei sau providenţei. E interesant că despre providenţă teologia ortodoxă nu a scris foarte mult, chiar şi Părintele Stăniloae a scris puţin. De ce? Pentru că în cult şi în spiritualitate este extrem de prezentă pronia divină. De fapt, toate vieţile sfinţilor atestă faptul că Dumnezeu lucrează tainic dar eficient (...).
Lucrurile nu sunt numai simbolurile lui Dumnezeu Creatorul, ci şi ale lui Dumnezeu Proniatorul. Ele indică o lucrare a lui Dumnezeu activă în fiecare moment în ele”, a evidenţiat pr. prof. dr. Ştefan Buchiu. Părintele decan a precizat că fundamentul uman al icoanei are ca punct de plecare, în concepţia părintelui Stăniloae, calitatea de chip al lui Dumnezeu, înscris de la creaţie în firea şi persoana umană, compromisă prin păcat şi restaurată prin Hristos. În continuare, pr. conf. dr. Nicuşor Beldiman a prezentat referatul cu titlul „Valoarea omiletică a iconografiei ortodoxe”, iar diac. lect. dr. George Grigoriţă a vorbit despre „Prevederi canonice şi reglementări actuale în Biserica Ortodoxă Română privitoare la pictura bisericească”. De asemenea, a luat cuvântul şi pr. lect. dr. Aurel Mihai, care a susţinut referatul intitulat „Credinţă şi mărturisire prin sfintele icoane”. La final, pr. prof. dr. Vasile Gorgon a vorbit despre „Icoana ortodoxă ca izvor omiletic”. Conferinţa de ieri a fost moderată de pr. lect. dr. Marian Vild, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.