Conferinţă preoţească în Arhiepiscopia Sibiului

În Aula "Mitropolit Ioan Meţianu" a Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din Sibiu a avut loc luni, 1 noiembrie, conferinţa preoţească de toamnă cu tema "Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române". Prima parte a conferinţei a fost marcată de prezentarea referatelor din partea fiecărui protopopiat, cu privire la contextul istoric al proclamării Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Româneşti.

La conferinţă au participat preoţii din protopopiatele Sibiu, Avrig, Agnita şi Sălişte, iar prezidiul a fost format din Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, acad. prof. dr. Mircea Păcurariu, protopopul de Sibiu, părintele Ioan Coşa, protopopul de Avrig, părintele Vasile Gafton, protopopul de Agnita, părintele Ioan Jurca şi protopopul de Sălişte, părintele Ioan Ciocan.

Autocefalie înainte de 1885

După prezentarea referatelor, părintele Mircea Păcurariu a ţinut o alocuţiune în care a prezentat pe scurt semnificaţiile termenului "autocefalie", implicaţiile proclamării Autocefaliei Bisericilor locale, încă din vechime, precum şi contextul istoric al declarării Autocefaliei Bisericilor naţionale. Apoi, părintele profesor Păcurariu a făcut referire la situaţia Bisericilor locale din statele medievale româneşti şi relaţiile acestora cu Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol de-a lungul istoriei, situaţie privilegiată care a facilitat recunoaşterea Autocefaliei româneşti. "Am avut de atât timp o autocefalie, dar aveam nevoie de o recunoaştere formală a ei din partea Patriarhiei Ecumenice. Acest lucru s-a pus în vedere mai ales după eliminarea regimului turco-fanariot din 1821 şi revenirea la domniile pământene, cum se numeau atunci, când o serie de patrioţi au cerut acest lucru. În Regulamente Organice se precizau anumite lucruri care arătau că Biserica noastră trebuie să fie considerată ca o Biserică autocefală", a spus părintele Mircea Păcurariu.

"Biserica-soră"

În continuare, părintele academician a prezentat pe larg situaţia Bisericii româneşti din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza şi proclamarea autocefaliei ei în Constituţia din 1866, relaţiile tensionate cu Patriarhia Ecumenică din această perioadă şi după proclamarea independenţei României din 1877, demersurile din 1882 prin care se cerea recunoaşterea autocefaliei, obţinută abia în 1885.

Conferinţa s-a încheiat cu alocuţiunea Înalt Preasfinţitului Laurenţiu, în care a prezentat relaţiile actuale cu Patriarhia Ecumenică, în perspectiva vizitei recente la Bucureşti a Sanctităţii Sale Bartolomeu al Constantinopolului. "În toate cuvântările Sanctităţii Sale rostite la Bucureşti, a mărturisit că s-a simţit foarte bine în Biserica-soră. Este pentru prima dată când s-a exprimat în acest fel", a spus IPS Laurenţiu.

La final, preoţii au avut câteva intervenţii şi au adresat întrebări IPS Laurenţiu, iar întâlnirea s-a încheiat cu discuţii referitoare la diverse probleme organizatorice.