Conferinţă preoţească la Făgăraş

Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 14 Mai 2025

Seria conferinţelor preoţeşti de primăvară din Arhiepiscopia Sibiului a continuat marţi, 13 mai, cu întâlnirea preoţilor din protopopiatele Făgăraş şi Rupea. Conferinţa a avut loc la sediul Protopopiatului Făgăraş şi a fost prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.

În deschiderea conferinței, IPS Părinte Mitropolit Laurențiu a subliniat vocaţia poporului român de a fi creştin ortodox şi înalta demnitate pe care o are Biserica Ortodoxă Română în lumea creştină, fapt confirmat în urmă cu un secol prin ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie.

„Dăm slavă Bunului Dumnezeu că facem parte dintr-o Biserică Ortodoxă, dintr-o Biserică mântuitoare. Nu suntem, însă, destul de vrednici şi nici nu ne putem considera suficient de vrednici, dar măcar să fim destoinici după vrednicia înaintaşilor noştri. Din expunerile pregătite pentru această conferinţă vedem că toate evenimentele istorice marcate cu date, cu perioade, nu fac altceva decât să exprime viaţa spirituală a neamului românesc. Suntem singurul popor din lume care, în momentul în care a apărut în istorie ca popor român, a apărut şi cu această însuşire de popor ortodox. Deci, de la geneza sa, poporul român a fost pe calea lui Hristos”, a spus ierarhul.

Unitate bisericească

Invitatul conferinţei de la Făgăraş, prof. univ. dr. Paul Brusanowski de la Facultatea de Teologie „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna” din Sibiu, a prezentat preoţilor o lucrare ştiinţifică cu tema unificării bisericeşti în România Mare și înființarea Patriarhiei Române. Profesorul Paul Brusanowski a prezentat date importante despre unificarea bisericească a românilor din provinciile istorice, după Marea Unire de la 1918, în comparaţie cu unificarea bisericească din regiunile care au format Iugoslavia.

„În România Mare au fost unite nu doar provinciile istorice româneşti, ci şi patru Biserici provinciale româneşti, şi anume: Biserica din Regatul României, autocefală de iure din 1885; Mitropolia de Transilvania, Banat şi Crişana, de la Sibiu, cu autocefalie de facto primită în 1864, după despărţirea ierarhică de Carloviţ; Mitropolia de Bucovina, de la Cernăuţi, autocefală de facto din 1873, şi Episcopia din Basarabia, de la Chişinău, sufragană Bisericii Ortodoxe Ruse. Totodată, paralel, în statul vecin iugoslav s-au unit şase Biserici provinciale, şi anume: Biserica autocefală din vechiul Regat al Serbiei; Biserica autocefală din vechiul Regat al Muntenegrului, cucerit de sârbi după 1918; Mitropolia autocefală de la Carloviţ, a sârbilor din fosta Ungarie, oarecum similară cu Mitropolia de la Sibiu. Toate cele trei erau autocefale, şi apoi au mai fost două episcopii din Dalmaţia, sufragane Cernăuţiului, care au primit aprobarea de la Mitropolitul de Cernăuţi să se despartă de Mitropolia Bucovinei şi să treacă la Biserica Sârbă, patru eparhii din Bosnia‑Herţegovina, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice, şi eparhiile din actualul stat Macedonia de Nord”, a subliniat prof. univ. dr. Paul Brusanowski.

În a doua parte a conferinţei, pr. Laurenţiu Oană de la Parohia Veneția de Sus, Protopopiatul Făgăraş, a prezentat referatul „Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române reflectată prin comuniune, libertate, responsabilitate și demnitate”, iar mai apoi a fost prezentat referatul „Relaţia dintre Biserica Ortodoxă Română și Stat din perspectiva autocefaliei și ridicării la rangul de Patriarhie”, elaborat de pr. Pavel Lucian Păduraru de la Parohia Racoș, Protopopiatul Rupea.

Conferinţa preoţească de la Făgăraş s-a încheiat cu discuţii referitoare la lucrările pregătite pentru această întâlnire.