Continuă slujbele închinate evenimentului aniversar al Catedralei Patriarhale

În seara zilei de joi, 11 iulie, la Catedrala Patriarhală din București continuă manifestările liturgice dedicate sărbătorii Aducerii moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la București, sărbătoare ce va fi prăznuită la finalul acestei săptămâni. Cu acest prilej, în lăcașul de cult ocrotit de Cuviosul Dimitrie este săvârșită slujba Privegherii de un sobor format din slujitorii Catedralei Patriarhale și clerici ostenitori ai Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Slujitorii și credincioșii care se roagă împreună în seara aceasta cer ocrotirea și mijlocirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, întrucât mâine Biserica noastră prăznuiește Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Prodromița” de la Muntele Athos.

La finalul slujbei Litiei, părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a rostit un cuvânt de învățătură în care a relatat pe scurt istoria zugrăvirii minunate a acestei icoane și a vorbit și despre imprimarea chipului Mântuitorului Iisus Hristos pe mahrama adusă de Sfânta Veronica, prăznuită tot în ziua de 12 iulie. „Biserica Ortodoxă păstrează o bogăție imensă în domeniul gândirii patristice și al Sfintei Liturghii, bogăție din care face parte și icoana. Cuvântul icoană este de origine greacă și înseamnă chip, imagine sau portret. Cinstirea icoanelor ocupă un loc foarte important în învățătura noastră ortodoxă pentru că icoana nu este o simplă imagine, nici o ilustrație a Sfintei Scripturi. Ea este ceva mai mult: mesajul evanghelic, un obiect de cult care face parte integrantă din viața liturgică. Așa se explică importanța pe care Biserica o acordă icoanei și, se înțelege, nu oricărei imagini sau reprezentări, ci icoanei pe care ea însăși a făurit-o în decursul istoriei sale în lupta împotriva păgânismului și a ereziilor. Biserica a plătit importanța acordată sfintelor icoane cu sângele unui mare număr de martiri și mărturisitori în timpul perioadei iconoclaste, adică în secolele al 8-lea și al 9-lea. În decursul istoriei sale, Biserica a biruit în toate împrejurările împotriva învățăturilor greșite, însă dintre toate biruințele sale, numai cea a icoanei a fost proclamată în chip solemn ca biruință a Ortodoxiei pe care Biserica o sărbătorește în Duminica întâi din Postul Mare. În icoană, Biserica vede nu una dintre laturile învățăturii ortodoxe, ci expresia Ortodoxiei în ansamblul ei. Așadar, imaginea sfântă, icoana, nu se poate înțelege sau explica în afara Bisericii și a vieții ei. Icoana, imagine sacră, este una dintre formele tradiției Bisericii, deopotrivă cu tradiția scrisă și cu cea orală. Cinstirea icoanelor Domnului nostru Iisus Hristos, ale Maicii Domnului, ale îngerilor și sfinților reprezintă o dogmă, o învățătură a credinței creștine formulată la Sinodul al 7-lea Ecumenic. Ea decurge din dogma fundamentală a Bisericii: mărturisirea că Dumnezeu S-a făcut om, iar chipul Lui este o mărturie a întrupării Sale adevărate și reale”, a spus arhimandritul Clement Haralam.

În continuare, soborul de slujitori a oficiat slujba Utreniei, răspunsurile liturgice fiind oferite de două strane formate din membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.

Slujbele închinate evenimentului istoric sărbătorit sâmbătă continuă mâine dimineață cu săvârșirea Sfintei Liturghii și a Tainei Sfântului Maslu începând cu ora 7:00.