Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Cooperare între teologia română şi cea rusă

Cooperare între teologia română şi cea rusă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 27 Decembrie 2011

În perioada 19-21 decembrie 2011, cu câteva zile înainte de sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, o delegaţie a Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti s-a deplasat în Rusia, în vederea semnării unui acord de cooperare ştiinţifică cu Academia Teologică din Moscova. Delegaţia română a fost condusă de pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul instituţiei teologice din Bucureşti. Din delegaţie au mai făcut parte pr. prof. dr. Emanoil Băbuş, prodecan, şi prof. Dumitru Radu, de la Secţia Artă sacră. Traducerea din limba rusă a fost facilitată de diac. Eugeniu Rogoti, angajat al Administraţiei Patriarhale de la Bucureşti.

În seara zilei de sosire la Serghiev Posad, localitatea unde se află academia moscovită, delegaţia a participat la o cină de lucru oferită de Înalt Preasfinţitul Părinte Evghenie de Vereja, rectorul instituţiei-gazdă. În cadrul discuţiilor s-au trasat, în mare, posibilităţile de cooperare între cele două instituţii, subliniindu-se, întâi de toate, posibilitatea schimbului de profesori, pe perioade scurte, dar şi a schimbului de studenţi, pentru un semestru, mai ales la Secţia Artă sacră.

În dimineaţa zilei de 20 decembrie 2011, după ce a asistat la Liturghia în limba greacă, oficiată de pr. prof. Dionisie Şlenov, la strană cântând studentul român Ionuţ Barbu, delegaţia română a vizitat Muzeul arheologic bisericesc al Academiei Teologice din Moscova. Muzeul a fost înfiinţat în 1948 şi cuprinde exponate bisericeşti, mai ales icoane, din secolele XVI-XVII, precum şi cabinetul de lucru al celui care a înfiinţat muzeul, vrednicul de pomenire patriarh Alexie I Simanski. Delegaţia română a vizitat apoi şcoala de iconografie a academiei moscovite, unde studiază aproximativ 100 de persoane, timp de patru ani, perfecţionându-se în arta broderiei şi a pictării icoanelor. Membrii delegaţiei au putut urmări câteva lucrări de diplomă, în curs de realizare - broderii şi icoane - ale studentelor din anul terminal. În aceeaşi zi, delegaţia bucureşteană a vizitat Biblioteca Academiei Teologice din Moscova.

În dimineaţa zilei de 21 decembrie 2011, delegaţia română a participat la slujba arhierească, oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Evghenie de Vereja. După slujbă, delegaţia a vizitat bisericile Lavrei "Sfânta Treime", unde se află moaştele Sfântului Serghie de Radonej, precum şi Schitul "Ghetsimani", din apropierea oraşului Serghiev Posad. Schitul "Ghetsimani" este vestit prin biserica rupestră şi peşterile unde se nevoiau, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, călugării pustnici din Lavra Sfintei Treimi, cel mai cunoscut dintre aceştia fiind Cuviosul Barnaba.

În după-amiaza aceleiaşi zile, începând cu ora 15:00, delegaţia română a participat la o întâlnire cu studenţii, organizată în sala de festivităţi a Academiei Teologice din Moscova. În cuvântul de prezentare a oaspeţilor, Înalt Preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Evghenie de Vereja i-a anunţat pe studenţi despre motivul pentru care se află delegaţia română la Moscova, precum şi despre stadiul actual de aliniere a învăţământului teologic rusesc la procesul de la Bologna, în vederea acreditării acestuia de către Ministerul Educaţiei din Federaţia Rusă. Înalt Preasfinţia Sa a mai menţionat progresele învăţământului teologic românesc în această privinţă.

Tot atunci, părintele decan Ştefan Buchiu a ţinut o conferinţă despre istoricul şi situaţia actuală a învăţământului teologic ortodox românesc, în general, şi a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, în special.

În urma conferinţei părintelui profesor Ştefan Buchiu, studenţii au adresat câteva întrebări legate de procesul de la Bologna, dar şi de viaţa studenţilor bucureşteni. Părintele prodecan Emanoil Băbuş a intervenit, în calitatea sa de responsabil cu viaţa studenţească la facultatea bucureşteană, descriind modul în care îşi petrec timpul de studiu, dar şi timpul liber studenţii români, precum şi bursele pe care le primesc aceştia lunar. Tot atunci s-au descris şi diversele modalităţi de accesare a burselor de studii în străinătate, în special prin programul Erasmus.

Academia Teologică din Moscova este continuatoarea, pe linie teologică, a Academiei Slavo-Greco-Latine din Moscova, înfiinţată la sfârşitul secolului al XVIII-lea. După incendierea instituţiei, în războiul ruso-francez din 1812, Academia Teologică din Moscova a fost mutată în incinta Lavrei Sf. Treimi, unde se află şi astăzi. Ea şi-a întrerupt activitatea în perioada ateismului militant, imediat după revoluţia bolşevică, dar s-a redeschis, întâi sub formă de seminar teologic, apoi ca academie, în 1948.

Actualmente, în cadrul procesului de trecere la sistemul de la Bologna, în vederea acreditării, cursurile academiei se desfăşoară astfel: bacalaureatul (fostul seminar) timp de patru ani; academia, timp de doi ani, şi doctoratul, timp de trei ani. Deoarece procesul de trecere la noul sistem este în desfăşurare, mai există încă studenţi care fac seminarul, mai ales cei care studiază la fără frecvenţă.