În contextul anului 2024 declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în semn de recunoaștere a activității depuse în slujirea aproapelui, a acordat distincții doamnei Adriana Căruntu, directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, și monahiei Serafima Buhăescu de la Mănăstire Christiana, medic în cadrul aceluiași centru.
Cooperarea între creştini şi evrei este necesară într-o Europă secularizată
Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit marţi, 29 ianuarie 2008, la reşedinţa patriarhală, în vizită de prezentare, pe noul rabin al Comunităţilor Evreieşti din România, Şlomo Sorin Rosen, informează Biroul de presă al Patriarhiei Române. Noul rabin a fost însoţit de către Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Marele Rabin al Cultului Mozaic din România, Eminenţa Sa Menachem Hacohen, vicepreşedintele ing. Paul Schwartz, secretarul general Albert Kupferberg, precum şi de alţi membri ai conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.
În numele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, preşedintele Aurel Vainer l-a felicitat pe PF Patriarh Daniel pentru alegerea în cea mai înaltă demnitate a conducerii Bisericii Ortodoxe Române. Mulţumind pentru urări, Părintele Patriarh l-a felicitat pe noul rabin Şlomo Sorin Rosen, precum şi pe toţi ceilalţi reprezentanţi ai conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. În timpul întrevederii a fost subliniată necesitatea continuării cooperării dintre cele două comunităţi religioase, iudaică şi creştină, din România, în special prin simpozioane naţionale şi internaţionale, care să reliefeze tradiţia iudeo-creştină ca bază spirituală a culturii şi civilizaţiei europene. Această cooperare poate reprezenta o contribuţie spirituală deosebită într-o Europă din ce în ce mai secularizată. În acest sens, s-a exprimat speranţa unei conştientizări mai profunde a valorilor tradiţiei iudeo-creştine la nivelul familiei, şcolii şi comunităţilor religioase în context european. În acelaşi timp s-a subliniat importanţa credinţei religioase în societatea de astăzi, ca bază a apărării şi promovării vieţii şi demnităţii umane şi apropierii între popoare. În acest context, a fost subliniată şi nevoia de a evita limbajul polemic şi denigrator în prezentarea altor religii decât a noastră, precum şi evitarea oricăror atitudini de învrăjbire religioasă între diferite etnii sau de exprimare antisemită, anticreştină şi antireligioasă, în general.