Copie a icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa“ dăruită clujenilor

Mănăstirea „Sfânta Elisabeta“ din Cluj-Napoca a primit o copie a icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa“ din Sfântul Munte Athos. Aceasta a fost realizată de călugării Schitului românesc Prodromu şi dăruită aşezământului monahal din cartierul clujean Bună Ziua.

Icoana a fost adusă de o delegaţie din Grecia şi întâmpinată în seara zilei de 20 aprilie de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, obştea de maici, un impresionant sobor de preoţi şi mulţime de credincioşi. De asemenea, la venirea icoanei a fost prezent şi Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

După aşezarea icoanei în Paraclisul mănăstirii, IPS Părintele Mitropolit Andrei a săvârşit o slujbă de mulţumire, iar la final a vorbit despre binecuvântarea primită de clujeni, de a avea o asemenea icoană în oraş. De asemenea, ierarhul i-a încredinţat pe cei prezenţi că Maica Domnului a făcut şi va face în continuare minuni: „Multe rugăciuni pe care creştinii le-au făcut la icoana Maicii Domnului Prodromiţa au fost ascultate. Noi credem că această icoană, pe care maica stareţă, părintele duhovnic şi toată obştea au dorit-o atât de mult, la rugăciunea plină de credinţă a celor care se vor închina ei, Maica Domnului va interveni la Domnul Hristos şi mult Har şi binecuvântare se va revărsa peste ei, mănăstire, peste Cluj, peste acest ţinut. Credem că Maica Domnului a făcut şi face minuni“.

La final, credincioşii s-au închinat icoanei, au fost miruiţi de IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei şi au primit câte o iconiţă.

Vineri, 24 aprilie, în ziua de pomenire a Sfintei Cuvioase Elisabeta, mănăstirea din cartierul clujean Bună Ziua îşi va serba hramul. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie va fi săvârşită de Înaltpresfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei.

Mănăstirea redeschisă în 2012

În anul 1934, s-a înfiinţat la Cluj-Napoca, prima şi unica mănăstire ortodoxă din acest oraş, cu hramul „Sfânta Elisabeta“. La acea vreme delegatele Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române au propus episcopului Nicolae Ivan, înfiinţarea, sub patronajul bisericii, a unui institut special, în cadrul căruia să fie pregătite surori de caritate. Mănăstirea a funcţionat în clădirea vechii Teologii, din strada Avram Iancu, numărul 6, iar acolo s-au pus bazele unui institut al surorilor de caritate, care să formeze personal pentru aşezămintele filantropice ale Bisericii şi Statului. După evenimentele din anul 1940, în urma dictatului de la Viena, o parte din Ardeal a fost cedat Ungariei hortyste, iar mănăstirea şi institutul surorilor de caritate a trebuit să se mute, cu personal şi inventar, în Episcopia Sibiului, rămânând dependente canonic de Episcopia Clujului. La Sibiu, mănăstirea a funcţionat până în anul 1949. În perioada comunistă mănăstirea a încetat să mai existe. 

„În anul 2012, cu voia lui Dumnezeu şi la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Andrei, şi în oraşul Cluj-Napoca s-a reînfiinţat singura mănăstire ortodoxă a oraşului, după o perioadă de 60 de ani de la desfiinţarea acesteia. În prezent mănăstirea este situată pe terenul unde a funcţionat vreme de mulţi ani gospodăria Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, şi include, ca proprietăţi, trei clădiri. Una dintre ele funcţionează ca paraclis, o alta este căsuţa care îl găzduieşte pe părintele duhovnic al mănăstirii, iar cealaltă este corpul de chilii al maicilor“, conform celor precizate de duhovnicul mănăstirii, ierom. Natanael Zanfirache. (Alexandra Andereş, Oana Rusu)