Credincioşii ortodocşi cinstesc Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

▲ În ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, mai multe biserici de mir şi de mănăstire îşi serbează hramul ▲ În toate bisericile s-a oficiat ieri Vecernia unită cu Litia sau slujba Privegherii, iar astăzi se va oficia Sfânta Liturghie ▲ Martorul lui Hristos, Sfântul Ioan Botezătorul, a fost înaintea Domnului nu numai cu naşterea, ci şi cu moartea sa ▲

În ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, mai multe biserici de mir şi de mănăstire îşi serbează hramul. O singură biserică din Iaşi are hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Aseară un sobor de preoţi a oficiat la această biserică slujba Vecerniei, urmând ca astăzi să se oficieze slujba Utreniei, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul, Sfânta Liturghie şi slujba de pomenire a ctitorilor. Despre importanţa zilei de 29 august în rândul credincioşilor parohiei „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“, Protopopiatul Iaşi 1, ne-a vorbit pr. paroh Viorel Sava, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi: „Hramul bisericii este un moment de mare importanţă în viaţa unei parohii. Şi este important din două puncte de vedere: duhovnicesc şi pastoral-misionar. Din punct de vedere duhovnicesc, hramul este important prin slujbele care se săvârşesc şi la care vin mulţi credincioşi. Ştiut este faptul că Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre sfinţii care adună mulţi credincioşi la sărbătorile sale. Este un sfânt care a excelat prin post şi viaţă aspră, iar oamenii sunt atraşi de vieţuirea acestui mare sfânt. Din punct de vedere pastoral-misionar, cu ocazia hramului, dar şi în restul anului, la parohie au loc mai multe acţiuni pastoral-misionare şi social-filantropice“.

Sărbătoare în toată Moldova

Construcţia Bisericii „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul“ din Iaşi a început în timpul domniei lui Miron Barnovschi, care a murit martir la Constantinopol, fiind continuată de domnitorul Vasile Lupu. „Se pare că Vasile Lupu a avut mustrări de conştiinţă în ceea ce priveşte condiţiile în care a murit Miron Barnovschi, drept pentru care a dat bisericii sale hramul «Tăierea capului Sfântului Ioan»“, ne-a mai spus pr. Sava. De-a lungul istoriei sale, această biserică a creat în jurul ei o viaţă spirituală intensă. În Biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“ din Iaşi se păstrează mai multe obiecte de valoare, printre care catapeteasma, în componenţa căreia se află mai multe icoane din secolul al XVII-lea.

În Arhiepiscopia Iaşilor, îşi sărbătoresc astăzi hramul şi bisericile din: Ciorteşti, Poiana, Coropceni (Protopopiatul Iaşi 2); Giugeşti (Protopopiatul Paşcani); Bicaz, Izvorul Alb, Gura Văii Vale şi Gura Văii Deal (Protopopiatul Piatra Neamţ); Davideni, Răbâia, Vânători Neamţ (Protopopiatul Târgu Neamţ) şi Bucecea (Protopopiatul Dorohoi). Alte biserici din Moldova în haine de sărbătoare sunt în localitatea Arbore, în oraşul Siret şi în satul Ruseni (Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor). Şi Biserica „Sf. Ioan“ din Vaslui, ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, este astăzi în sărbătoare (Episcopia Huşilor).

▲ Martiriul lui Ioan

Martorul lui Hristos, Sfântul Ioan Botezătorul, a fost înaintea Domnului nu numai cu naşterea, ci şi cu moartea sa. Aşa cum Domnul Hristos a pătimit pentru păcatele oamenilor, tot aşa şi Înaintemergătorul Său a îndurat moartea mucenicească, pentru fărădelegile lui Irod.

Fiul lui Irod cel Mare, care a ucis pruncii cei din Betleem, a luat, mai întâi, de soţie pe fiica lui Areta, împăratul Arabiei, şi a petrecut cu ea multă vreme. Dar, aprinzându-se de patimă pentru soţia fratelui său Filip, a alungat-o pe soţia lui legitimă şi s-a căsătorit cu Irodiada, împotriva legii. Pentru această nelegiuire, Ioan Botezătorul, păzitorul Legii lui Dumnezeu şi propovăduitorul pocăinţei, îl mustra Irod înaintea tuturor. Irod, nesuferind mustrările proorocului şi îndemnat de Irodiada, care, plină de mânie, voia să-l ucida, dar nu putea, oprind-o chiar Irod însuşi. Temându-se chiar că poporul îl va ucide pe Ioan, Irod a poruncit totuşi să-l prindă şi să-l închidă pe acesta în temniţă.

Sosind ziua sa de naştere, Irod a poruncit să se facă ospăţ mare. La acest ospăţ, fiica Irodiadei, Salomeea, jucând şi plăcând lui Irod şi celor ce şedeau cu el, acesta i-a făgăduit, ameţit de băutură, ca-i va da orice îi va cere, până chiar la jumătate din împărăţia sa. Irodiada şi-a sfătuit fiica să ceară capul Sfântului Ioan Botezătorul. Irod s-a tulburat auzind aceasta, dar a dat totuşi poruncă să fie tăiat capul lui Ioan şi adus pe tipsie.

▲ Lăcaşuri monahale în haine de sărbătoare

Dintre mănăstirile din Arhiepiscopia Iaşilor, Mănăstirea Secu din judeţul Neamţ îşi prăznuieşte astăzi hramul. De asemenea, îşi sărbătoreşte astăzi al doilea hram şi Mănăstirea Bârnova, ctitoria lui Miron Barnovschi. Construcţia mănăstirii Bârnova a început în anul 1626, iar în 1629 nu era încă terminată. Concepţia arhitectonică a bisericii de la Bârnova poate fi pusă în legătură cu primul său hram, „Sfântul Gheorghe“ (23 aprilie), sfânt militar, care este şi patronul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Ascunsă în codrii seculari ai Iaşului, incinta mănăstirii este protejată de ziduri puternice cu metereze. Al doilea hram al bisericii, „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul“, trebuie pus în legătură cu sfârşitul tragic al lui Miron Barnovschi, de la Istanbul (2 iulie 1633). Mănăstirea Bârnova a fost terminată de domnul Eustratie Dabija, care şi-a găsit aici şi odihna de veci.