Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Credinţa creştină şi ecologia

Credinţa creştină şi ecologia

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 16 Aprilie 2011

Eco-teologia este un concept relativ nou, care propune posibilitatea de a considera problemele grave de mediu existente în momentul de faţă drept foarte importante în cadrul teologiei. Eco-teologia a fost subiectul principal de discuţie la un seminar organizat sub egida Consiliului Ecumenic al Bisericilor (CEB) şi ţinut la Institutul Universitar din Buenos Aires. Titlul conferinţei a fost "Credinţa creştină şi ecologia: drumul spre o eco-teologie ecumenică".

Printre participanţii la această conferinţă s-au numărat cunoscutul biolog argentinian Alfredo Salibian şi Raul Estrada Oyuela(foto), cel care a iniţiat Protocolul de la Kyoto şi care a desfăşurat până în prezent o impresionantă activitate ecumenică cu referire specială la domeniul ecologic. Alfredo Salibian a declarat în debutul conferinţei că "schimbările climatice se produc astăzi foarte rapid, având efecte dintre cele mai surprinzătoare. Suntem martorii unei bulversări a vieţii noastre, iar diferenţele prezente nu numai că nu au existat în perioada părinţilor sau bunicilor noştri, dar, uneori, nu se înregistrau nici acum 20, 10 sau 5 ani". Alfredo Salibian a propus ca prefixul eco să fie folosit împreună cu termenul de teologie pentru a demonstra necesitatea imperativă de a lua măsuri cu privire la dezvoltarea naturii. "Trebuie să ne amintim că împăcarea adusă de Iisus Hristos a avut două dimensiuni. Pe de o parte, a avut o dimensiune verticală, pentru că a restaurat relaţiile oamenilor cu Dumnezeu, dar, pe de altă parte, a avut şi una orizontală, care permite restabilirea legăturilor oamenilor între ei şi totodată cu creaţia divină. Avem tendinţa de a neglija această dimensiune orizontală". Raul Estrada Oyuela a completat spusele biologului argentinian, evidenţiind în mod particular relaţia care trebuie să existe între teologie şi sfera politică. Astfel, o lipsă de colaborare şi înţelegere mutuală între cele două entităţi poate avea consecinţe grave. "Dacă nu înţelegem ceea ce se petrece în domeniul politic, ne va fi foarte greu să participăm la aplicarea directivelor legislative", a declarat Oyuela. "În cadrul consiliilor diplomatice internaţionale ce sunt preocupate de problemele ecologice găsim suficiente persoane care sunt totodată membre ale Consiliului Ecumenic al Bisericilor. Dacă organismul nostru propune referinţe etice pentru domeniul teologic, de ce să nu încercăm să acţionăm în cadrul acelor organizaţii în vederea conştientizării şi apărării acestor cauze nobile?" Alfredo Salibian a subliniat la rândul său ideea lui Raul Oyuela: "Sunt deja câţiva ani de când noi, creştinii, insistăm asupra necesităţii urgente de a promova o etică a responsabilităţii sociale în problema gestiunii resurselor naturale şi a respectării creaţiei, un concept pe care noi l-am numit "slujirea creaţiei". Această noţiune se opune categoric şcolii de gândire dominante, care consideră economia superioară în raport cu natura şi care a condus la grave consecinţe opresive din cauza cărora suferă numeroase fiinţe umane, în timp ce relaţia noastră cu natura a fost distrusă." Întrunirea CEB privind implicarea teologică în domeniul ecologiei nu este prima de acest gen. Prima dintre ele a avut loc în 1974, iar tema principală a fost "Omul şi mediul înconjurător", în timp ce, în anul 1990, la Seul a fost convocată Adunarea Mondială asupra "Justiţiei, Păcii şi Protejării Creaţiei".

Arhiepiscopul Hrisostom explică situaţia dificilă a Ciprului

Asia News oferă detalii cu privire la vizita Arhiepiscopului Hrisostom al Ciprului la Vatican şi întâlnirea oficială a acestuia cu Papa Benedict al XVI-lea. În cursul dialogului cu Papa Benedict, arhiepiscopul cipriot a evidenţiat dificultăţile existente în Cipru de peste un sfert de veac cauzate în mare măsură de conflictul deschis între populaţia locală şi cea turcă. Începând cu 1974, insula a fost divizată, partea de nord fiind ocupată preponderent de turci. "Am precizat clar în discuţia cu Papa Benedict că, în timp ce întreaga lume este mobilizată în lupta pentru apărarea aşa-ziselor drepturi ale omului, noi nu dorim să existe un război în favoarea noastră, dar dacă Turcia doreşte să candideze pentru intrarea în UE, atunci dorim să accepte şi să respecte drepturile de bază ale organismului european, aceasta fiind calea cea mai simplă şi civilizată în vederea obţinerii unui progres." Pe de altă parte, Arhiepiscopul Hrisostom a evidenţiat în cursul întrunirii sale necesitatea susţinerii în continuare a unui dialog strâns între ortodocşi şi catolici. "Biserica noastră, deşi mică din punct de vedere numeric, este respectată în lumea ortodoxă şi trebuie amintit că secolul al XXI-lea va fi definit drept secolul dialogului, pentru că în lipsa unui dialog cu cei apropiaţi nu putem spera la realizarea unei societăţi umane mai bune".

Soluţii pentru populaţia libiană afectată de criză

Consiliul Ecumenic al Bisericilor (CEB), Conferinţa Bisericilor Europene (CBE) şi Comisia Bisericilor pentru Emigranţii din Europa (CBEE) acţionează împreună pentru ajutorarea persoanelor aflate în nevoi în Libia. Într-un comunicat de presă comun, cele trei organizaţii au salutat adunarea ajutoarelor prin intermediul diverselor asociaţii guvernamentale pentru persoanele din Libia, declarând totodată că intervenţia umanitară trebuie să asigure "protejarea refugiaţilor, a celor care doresc să emigreze şi totodată să intensifice eforturile pentru identificarea unor soluţii paşnice şi juste pentru rezolvarea conflictului din Libia." Cele trei organizaţii au mai declarat că vor oferi asistenţă specială persoanelor cu handicap şi vor încerca să menţină deschise frontierele statului libian pentru ca populaţia să poată părăsi rapid zonele de conflict armat. (Adrian Agachi)