Credinţa în Dumnezeu, „un refugiu salvator“ în timpul regimurilor totalitare

Muzeul Unirii din Iaşi a găzduit vineri lucrările Simpozionului internaţional "Românii din afara graniţelor ţării. Istorie, cultură, spiritualitate", eveniment organizat de Despărţământul ASTRA "Mihail Kogălniceanu". Potrivit doamnei Areta Moşu, preşedintele Despărţământului ASTRA "Mihail Kogălniceanu" Iaşi, lucrările simpozionului s-au mutat, sâmbătă, la Chişinău, unde s-a dezbătut, în cadrul unei mese rotunde, problema drepturilor omului, a democraţiei şi statului de drept. În cadrul secţiunii "Religie şi spiritualitate" s-a scos în evidenţă importanţa studierii religiei în şcoală, atât participanţii din Republica Moldova, cât şi cei din România subliniind că, în timpul regimului comunist, credinţa în Dumnezeu a reprezentat "un refugiu salvator".

La sfârşitul săptămânii trecute, capitalele culturii moldovene, Iaşi şi Chişinău, au găzduit lucrările Simpozionului internaţional "Românii din afara graniţelor ţării. Istorie, cultură, spiritualitate", eveniment organizat de Despărţământul ASTRA "Mihail Kogălniceanu". Vineri, în Sala "dublei alegeri" de la Muzeul Unirii din Iaşi, în prezenţa autorităţilor locale şi judeţene, a reprezentanţilor Complexului Naţional Muzeal "Moldova" Iaşi şi a numeroşi oameni de cultură, au fost lansate volumele "Pro Bucovina. Repere istorice şi naţionale", coordonat de Mihai Bogdan Atanasiu şi Mircea-Cristian Ghenghea, "Românii din afara graniţelor ţării. Europa de lângă noi. Identitate şi multiculturalitate în Bucovina istorică. Familia Hurmuzachi - emblemă a istoriei naţionale", sub coordonarea lui Mircea-Cristian Ghenghea.

Comunicările au fost prezentate în cadrul celor patru secţiuni: Istorie şi civilizaţie românească, Limbă şi literatură română, Petru Comarnescu şi Religie şi spiritualitate. În cadrul celei din urmă, Religie şi spiritualitate, moderate de pr. prof. dr. Dorel Man de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj Napoca şi de scriitoarea Claudia Partole din Chişinău, au fost prezentate lucrări care au subliniat rezistenţa Ortodoxiei şi a credincioşilor sub regimurile totalitare. Astfel, drd. Stelian Gomboş, consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, a prezentat lucrarea cu titlul "Ortodoxia şi statul în România sub regimurile totalitare", reliefând fenomenul rezistenţei în închisorile comuniste, vorbind de toată elita vremii din România şi Basarabia. Preoţi, scriitori şi oameni de cultură, care "au fost închişi, exploataţi, torturaţi, mulţi murind în închisori, au întâlnit acolo pe Mântuitorul Iisus Hristos. Toţi aceştia nu au făcut nici un compromis, iar mulţi dintre cei care au supravieţuit închisorilor au realizat, din păcate, că afară este tot o închisoare, fiind permanent urmăriţi şi prigoniţi". Stelian Gomboş a subliniat şi modul în care Biserica Ortodoxă Română a supravieţuit regimului comunist, apreciind ca o mare realizare faptul că toţi copiii şi tinerii au fost botezaţi, cununaţi, în biserici săvârşindu-se sfintele slujbe. "Astăzi, ca şi atunci, trebuie să mărturisim credinţa creştină, trebuie să apărăm Biserica noastră întrucât acţiunile îndreptate împotriva ei sunt cu mult mai viclene, mai subversive şi mai subtile decât au fost în momentul când se cunoştea în mod direct duşmanul", a semnalat Stelian Gomboş.

Importanţa educaţiei religioase

În acest context, participanţii au subliniat necesitatea studierii religiei în şcoală, socotind că doar apropierea de Dumnezeu îndepărtează sentimentul "de durere pustie" oglindită în privirea copiilor abandonaţi de proprii părinţi şi de societate. "Am văzut deznădejdea în ochii copiilor, lipsa de speranţă; tinerii sunt dezorientaţi din ce în ce mai mult şi pentru că în societatea zilelor noastre valorile morale se schimbă în pas cu moda. Cred cu tărie că doar prin educarea copiilor în spiritul credinţei, a dragostei faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele nostru vom înlătura această deznădejde şi le vom reda speranţa. Educaţia creştină este cel mai important aspect din viaţa copilului", a spus Marianne Jernovei din Cernăuţi, care a prezentat lucrarea "Educaţia creştină ca domeniu important de călăuzire a copilului pe calea vieţii (din experienţa lucrului cu copiii români din Ucraina)". Părintele Leon Pop din Bistriţa a vorbit, de asemenea, de importanţa studierii religiei în şcoală, apreciind însă că educaţia creştină trebuie să se facă şi în sânul familiei, acolo unde se clădeşte temelia viitorului adult. De altfel, părintele Pop a susţinut şi o comunicare cu tema "Biserica faţă în faţă cu toleranţa", care a dinamizat dezbaterea. "Iubirea e cu mult superioară toleranţei, când iubeşti devii mai bun, îl îmbogăţeşti pe cel iubit, iubirea egalizează. Nu trebuie, aşadar, să dăm iubirea pe toleranţă", a concluzionat acesta.

"Mult timp am crezut că Iisus Hristos s-a născut în satul meu"

Aceeaşi "temă dureroasă", a durerii şi tristeţii din ochii copiilor de astăzi, a fost abordată şi de doamna Claudia Partole din Chişinău, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România, care a susţinut că "trebuie să facem ceva pentru a diminua tristeţea, înainte de a se transforma într-o durere pustie", enumerând printre acestea susţinerea introducerii educaţiei religioase în şcoli. De altfel, în comunicarea cu titlul "Refugiu salvator într-un regim totalitar: Credinţă şi Spiritualitate", doamna Partole a amintit momente emoţionante trăite în copilărie, când nu doar religia fusese scoasă din şcolile din Basarabia, dar şi bisericile fuseseră închise şi transformate chiar în magazii de colhoz, provocând mare durere şi deznădejde în sufletele credincioşilor. "Mult timp am crezut că Iisus Hristos s-a născut în satul meu; tot în satul meu am fost sigură că s-a întâmplat şi răstignirea. În şcoală, religie nu făceam, însă acasă rugăciunile le spuneam seara la culcare, în întuneric, cu mama, pe care o simţeam şi prin somn cum îmi făcea semnul Sfintei Cruci. Noi, în Basarabia, sub comunism am fost foarte încercaţi, poate mai încercaţi decât în altă parte, pentru că am fost deportaţi, fraţii au plecat de lângă fraţi şi de lângă părinţi, iar bisericile au fost închise, nu aveai voie să-ţi mărturiseşti credinţa", a spus cu durere în glas scriitoarea Claudia Partole.

Intervenţia doamnei Maria Barbă din Cahul a emoţionat participanţii, prezentând, totodată, tradiţiile şi obiceiurile de iarnă de pe meleagurile cahulene, dar şi militând pentru importanţa studierii religiei în şcoli şi recitând poezii pline de evlavie ale lui Ion Druţă.

Lucrările simpozionului au continuat sâmbătă la Chişinău, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, iar ieri a fost inaugurat Centrul Cultural "Mihai Eminescu" din Anenii Noi, evenimentul fiind urmat de o vizită la Mănăstirea Căpriana şi de participarea la un spectacol folcloric desfăşurat la Casa de Cultură din Străşeni.