De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Credinţa, vederea prin harul Duhului Sfânt
„Credinţa este o simţire duhovnicească, o vedere cu ochii sufletului, o vedere prin harul Duhului Sfânt, un dar de la Dumnezeu”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învăţătură rostit în paraclisul Mănăstirii „Sfânta Maria”-Techirghiol, stavropighie patriarhală din judeţul Constanţa.
La opt zile după Învierea Sa, Mântuitorul Iisus Hristos S-a arătat iar ucenicilor, în mijlocul lor fiind şi Toma, cel care mai înainte s-a îndoit de Învierea Lui. Astfel, la întâlnirea cu Hristos Domnul, prin atingerea semnelor cuielor din mâinile Lui şi a semnului suliţei din coasta Lui, ucenicul Toma a biruit îndoiala sa şi a devenit un mărturisitor al adevărului Învierii lui Hristos şi al dumnezeirii Sale. Apoi, Mântuitorul Iisus Hristos îi spune lui Toma: „Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!” (Ioan 20, 29). Adică Hristos Domnul fericeşte pe cei care n-au văzut cu ochii trupului pe Hristos cel Înviat, dar au crezut în El.
În cuvântul de învăţătură, rostit la finalul Sfintei Liturghii săvârşite în paraclisul cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” şi „Sfântul Proroc Moise” de la demisolul noii biserici de zid a Mănăstirii „Sfânta Maria”-Techirghiol, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat semnificaţiile cunoaşterii spirituale prin credinţă, care vine din auzire şi înţelegerea duhovnicească.
Credinţa, spre deosebire de cunoaşterea prin simţuri, este o vedere sau o înţelegere spirituală, o cunoaştere cu ochii minţii a realităţilor spirituale nevăzute şi netrecătoare, de aceea, Dumnezeu Se adaptează capacităţii noastre reduse de cunoaştere, a precizat Preafericirea Sa.
După Învierea Sa, Domnul Hristos S-a arătat de mai multe ori ucenicilor Săi, pentru a-i încredinţa de realitatea învierii Lui, iar apoi S-a înălţat la ceruri şi-L trimite pe Duhul Sfânt, pentru ca Duhul Sfânt să ni-L facă prezent pe Hristos, mai ales prin Sfânta Taină a Euharistiei. „Hristos nu mai doreşte să fie vizavi, ci în noi şi cu noi, să devină viaţa vieţii noastre. De aceea, credinţa este această capacitate spirituală de a simţi pe Dumnezeu prezent în viaţa Bisericii, de a confirma: «Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârşitul veacurilor» (Matei 28, 20). Sfântul Apostol Petru spune că această prezenţă a lui Hristos este simţită de cei care Îl iubesc pe Hristos, adică de cei care au o bucurie atunci când se roagă lui Hristos, fiindcă ei cred în Hristos, de aceea spune: «Pe Iisus Hristos fără să-L fi văzut, Îl iubiţi; întru El, deşi acum nu-L vedeţi, voi credeţi şi vă bucuraţi cu bucurie negrăită şi preaslăvită» (I Petru 1, 8). [...] Credinţa ne aduce bucurie, dar nu bucurie din lumea aceasta, ci bucurie negrăită, adică una mai presus de exprimare, şi preaslăvită, adică dumnezeiască, dobândind «răsplata credinţei voastre, mântuirea sufletelor» (I Petru 1, 9). Ce înseamnă mântuirea? Unirea omului muritor, trecător, cu Dumnezeu Cel netrecător, nemuritor, potrivit cuvintelor Mântuitorului: «Cel ce crede în Mine, viu va fi, chiar dacă va muri» (Ioan 11, 25). Mântuitorul Iisus Hristos fericeşte pe cei care au credinţa aceasta ca vedere dincolo de vederea trupească, ca sesizare sau simţire a prezenţei lui Dumnezeu în viaţa noastră, în viaţa Bisericii şi în lume. Este o simţire duhovnicească, o vedere cu ochii sufletului, o vedere prin harul Duhului Sfânt. De aceea credinţa este un dar de la Dumnezeu, însă acest dar trebuie cultivat”, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
Unul dintre sfinţii lui Dumnezeu care au cultivat credinţa în Hristos Domnul este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă, sărbătorit ieri în Biserica Ortodoxă. „El este pildă de credinţă puternică, de vitejie, de statornicie în iubirea faţă de Hristos. De aceea a devenit foarte popular în toată Ortodoxia, fiind cinstit ca un mare sfânt, milostiv, întăritor în credinţă al celor care se află în încercări”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Datorită evlaviei credincioşilor şi grabnicului său ajutor, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este ocrotitor a 12 ţări creştine, numeroase oraşe şi biserici, dar şi al Statului-Major al Forţelor Terestre, la noi.
La finalul cuvântului de învăţătură, Patriarhul României a adresat urările de sănătate şi mântuire celor care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Apoi, a dăruit maicii stareţe Lucia Roşu mai multe cărţi istorice şi teologice pentru biblioteca mănăstirii, iar credincioşilor iconiţe.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vizitat biserica de zid a Mănăstirii „Sfânta Maria”-Techirghiol, la care au fost finalizate lucrările de pictură. În prezent, se lucrează la realizarea picturii în mozaic la exteriorul bisericii. Piatra de temelie a locaşului de cult a fost aşezată în anul 2000, pentru protejarea bisericii de lemn de secol al XVIII-lea, adusă de vrednicul de pomenire Patriarh Justinian Marina. Paraclisul cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” şi „Sfântul Proroc Moise” de la demisolul bisericii de zid a fost sfinţit în anul 2009 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.