Creştinismul la nivel mondial în secolul al XXI-lea

Consiliul Ecumenic al Bisericilor (CEB) şi reprezentanţii Bisericii Evanghelice din Germania au organizat o conferinţă pe tema creştinismului la nivel mondial în secolul al XXI-lea. La dezbateri au participat de asemenea membri marcanţi ai Federaţiei Luterane Mondiale şi ai Comunităţii Mondiale a Bisericilor Reformate.

Nikolaus Schneider, preşedintele consiliului care coordonează activitatea Bisericii Evanghelice din Germania, a declarat că provocarea majoră a creştinismului astăzi este aceea de a "evita utilizarea stereotipurilor". "În dinamica actuală a creştinismului mondial se întâlnesc grupuri diverse", a mai declarat Nikolaus Schneider.

Comunicatul de presă oferit de Consiliul Ecumenic al Bisericilor cuprinde o serie de opinii exprimate de reprezentanţii marcanţi care au participat la această întrunire importantă. Odair Pedroso Mateus, un teolog brazilian, a subliniat faptul că teologii occidentali de la începutul secolului trecut aveau tendinţa de a vedea pluralitatea creştină drept "un lucru traumatizant", descriind-o doar în termeni conflictuali şi care nu promovau unitatea. Pastorul indonezian Martin Sinaga, membru al Federaţiei Luterane Mondiale, a remarcat că, în numeroase state, creştinismul este nevoit să se considere în inferioritate. Religia creştină se vede obligată să adere la pluralismul credinţelor pentru a fi luată în considerare din punct de vedere politic. Sinaga consideră că identitatea creştină distinctă formează baza mărturisirii credinţei în Sfintele Evanghelii pentru Bisericile minoritare în vederea păstrării vieţii lor istorice şi activităţii misionare. Kristine Greenaway, reprezentanta de presă a Comunităţii Mondiale a Bisericilor Reformate, a afirmat că există numeroase oportunităţi majore de cooperare între creştini, dar care sunt împiedicate de stereotipurile existente între aceştia. Aceste stereotipii împiedică inclusiv desfăşurarea unei comunicări eficiente între membrii organizaţiilor ecumenice internaţionale. "Evoluţia situaţiei noastre este influenţată de faptul necunoaşterii celuilalt." Kristine Greenaway a mai afirmat că Bisericile implicate în misiunea ecumenică trebuie să comunice într-o modalitate mai deschisă şi eficace. Un alt element necesar ar fi obţinerea de competenţe lingvistice internaţionale pentru alte limbi decât cele europene consacrate (engleza, franceza, germana). Pastorul Christoph Anders, membru al Asociaţiei Bisericilor din Germania, a afirmat că noile mişcări eclesiale sunt tot mai puţin legate de tradiţiile istorice şi mult mai susceptibile în privinţa identificării unor soluţii comune asupra problemelor comune.

Pastorul John Gibaut, directorul Comisiei pentru credinţă a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, s-a declarat de acord cu faptul că, din punct de vedere practic, confesiunile creştine, culturile şi naţiunile interacţionează reciproc şi că trebuie să facă faţă problemelor împreună. Din punctul său de vedere, "problema eclesiologică cea mai semnificativă este cea referitoare la emigraţie. Aceasta nu este o problemă de ordin pur practic, ci una eclesiologică. Ea evocă unitatea, credinţa, misiunea şi Tainele săvârşite local. Astăzi, comunităţile de emigranţi care există în societatea şi cartierele unde locuim reprezintă locul de întâlnire între eclesiologie şi responsabilitatea pastorală". (Adrian Agachi)