În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Cum a renăscut vechea biserică din Rupea
Oraşul Rupea este cunoscut pentru monumentele vechi construite cu secole în urmă prin jertfele înaintaşilor. Biserica "Sfântul Nicolae" din oraş, din secolul al XVIII-lea, face parte din aceste bijuterii arhitecturale. Trecut la greco-catolici pentru o vreme, lăsat în paragină pentru mulţi ani, lăcaşul de cult a fost reabilitat şi a redevenit un centru spiritual în vechea cetate din apropierea Sighişoarei.
Biserica "Sf. Nicolae" din oraşul Rupea a fost construită în perioada 1791-1794. Începuturile acestui lăcaş de cult se leagă de o familie de negustori, fraţii Niţă Jipa din Şcheii Braşovului, care veneau cu alţi negustori din Braşov la târgul de vite din Cohalm, aşa cum se numea oraşul Rupea în trecut. Se spune că cei doi negustori participau la deniile din Săptămâna Patimilor în casa de rugăciune de aici, care era neîncăpătoare. Cei doi fraţi s-au hotărât să zidească o biserică pe cheltuiala lor, dar cu muncitori din rândul credincioşilor. Localnicii doreau ca lăcaşul de cult să fie închinat Sfintei Treimi, însă cei doi ctitori veniţi din Şcheii Braşovului au ales ca ocrotitor pe Sfântul Nicolae. Trecută la Uniaţie Primul preot care a oficiat slujbe religioase în noua biserică se numea Ioan. La 1819, biserica a trecut printr-o hotărâre a Dietei de la Cluj la greco-catolici. A funcţionat ca biserică pentru comunitatea greco-catolică până în 1948. Între timp, românii care au rămas ortodocşi au construit o nouă biserică la Rupea, cu hramul "Sfânta Treime". Lăcaşul de cult a fost de-a lungul timpului modificat. Iniţial, biserica avea geamuri înguste, care în 1894 au fost lărgite pentru a oferi mai multă lumină spaţiului liturgic. Structura de rezistenţă slabă şi construcţia din cărămidă şi pământ au cauzat deplasarea peretelui sudic, fiind necesare anumite lucrări de consolidare. La 1911, bolta din cărămidă avea fisuri mari. Pentru a se evita situaţii neplăcute, bolta jos a fost înlocuită cu un plafon din lemn. În aceeaşi perioadă au fost construite şi balcoane laterale, care porneau din peretele pronaosului până aproape de altar aşa cum se obişnuia la bisericile greco-catolice. "De la revenirea la Biserica Ortodoxă, aici se oficiau slujbe religioase mai mult vara. Credincioşii participau la slujbele din Biserica "Sf. Treime" din oraş", ne-a spus parohul de la Rupea II, părintele Nicolae Moga. În aceeaşi perioadă s-a renunţat şi la peretele care despărţea pronaosul de naos. Transformată într-o bijuterie În ultimii ani, biserica a fost supusă unor ample lucrări de restaurare. Lăcaşul de cult se afla în urmă cu câţiva ani în degradare, pereţii fiind plini de igrasie, iar pământul din exterior ajunsese la nivelul străzilor. Localnicii au propus în urmă cu 11 ani, când a venit aici actualul paroh, să se construiască o biserică nouă, întrucât nici spaţiul oferit de vechiul lăcaş de cult nu este prea generos. S-a iniţiat un proiect pentru o altă biserică, s-au adunat materiale de construcţie, însă iniţiativa s-a împotmolit în achiziţionarea terenului. "Oraşul Rupea este aşezat pe o fostă mlaştină şi pânza freatică este foarte sus. Din această cauză, pe terenurile unde am fi avut posibilitatea să construim biserica, trebuia să consolidăm foarte bine fundaţia, lucrare foarte costisitoare. Atunci am hotărât să restaurăm vechea noastră biserică", ne-a explicat părintele Moga. Structura de rezistenţă de la acoperiş era atât de afectată, încât autorităţile abilitate, în urma unui studiu, au alertat parohia asupra pericolului de a închide biserica pentru nesiguranţă. În 2002, s-a realizat poate cea mai amplă lucrare la structura bisericii. "Am făcut la acea vreme un proiect şi am reuşit să construim o cupolă cilindrică. S-a lucrat la un pod în apropiere şi am primit ca donaţie, din partea celor care executau lucrarea, segmentele din metal care deschideau un cerc şi care nu le mai foloseau. Acestea s-au potrivit exact la jumătatea bolţii", a continuat părintele Moga. Au urmat lucrări de consolidare a turnului şi s-a degajat pământul din exteriorul peretelui nordic. Biserica a fost schimbată radical. S-a realizat şi un drenaj, s-a consolidat structura la cota de trei şi jumătate şi s-au modificat şi vechile balcoane. S-a făcut o subzidire din beton de jur împrejur, astfel încât singura parte originală păstrată şi în zilele noastre este altarul. În 2005 s-a început pictura la iconostas, urmată de cea din biserică, ambele executate de Cătălin Palamariu. "Toate au fost făcute astfel încât să punem în valoare vechimea bisericii. Spre exemplu, pentru o bună acustică am pus oale din lut în găurile de deasupra geamurilor, aşa cum se făcea pe vremuri", ne-a mai spus părintele paroh. Muzeul parohial Din 2006, o anexă gospodărească din incinta bisericii a fost reabilitată, iar spaţiul a fost folosit pentru amenajarea unui muzeu parohial. "Ne dorim să fie un punct de colectare a obiectelor bisericeşti şi populare vechi. Suntem la confluenţa judeţelor Braşov, Harghita şi Mureş, iar acest muzeu păstrează vechile urme de românism din zonă", ne-a spus părintele Moga. Muzeul colectează periodic costume populare, icoane vechi, veşminte preoţeşti şi alte obiecte de cult sau tradiţionale. Acţiuni filantropice În colaborare cu anumite asociaţii umanitare, Parohia Rupea II oferă ocazional hrană bătrânilor, la domiciliu. În măsura posibilităţilor, parohia oferă hrană pentru 15 bătrâni din Rupea. De asemenea, copiii de la Casa de Copii "Ioana" participă în fiecare duminică la Sfânta Liturghie. "Le-am oferit ocazional pacheţele şi o excursie gratuită la Sighişoara şi la câteva mănăstiri", ne-a spus părintele Nicolae Moga. La biserică s-au organizat periodic şi meditaţii gratuite la franceză şi engleză, oferite de cadre didactice din Rupea. De asemenea, în timpul lucrărilor de pictură s-a organizat şi un mic atelier de icoane pe sticlă. "Glasul clopotelor" În Parohia Rupea II se editează de nouă ani o foaie parohială lunară. În cele 12 pagini, credincioşii găsesc informaţii religioase şi culturale, scrise de preotul paroh, persoane apropiate parohiei şi cadre didactice de la instituţiile de învăţământ din oraş. "Ne-a ajutat Primăria Rupea într-un anumit timp. Acum, credincioşii din parohie se oferă să plătească tipărirea publicaţiei. Este tipărită la Odorhei şi avem o echipă de voluntari care distribuie foaia la domiciliu", precizează părintele paroh.