Cumpătare şi atenţie la masa de sărbători!

După şase săptămâni de restricţii de la mâncare, organismul este pus, adesea, în faţa unor mese prea încărcate, ce îndeamnă la consumul unor cantităţi exagerate de alimente. Mesele hipercalorice din zilele de Crăciun, care depăşesc adesea 4.000-5.000 de calorii, pot da complicaţii digestive, iar efectul benefic al postului, de refacere a organismului, poate fi anulat şi înlocuit

cu noi suferinţe.

La români, este foarte mult apreciată carnea de porc, prăjită în tigaie sau preparată la grătar, adesea unsă, în prealabil, cu grăsimi sau condimentată, din belşug, pentru a intensifica mirosul şi gustul şi pentru a mări apetitul.

Nu greşim mult dacă spunem că, în faţa unei mese îmbelşugate, interesul consumatorilor pentru o friptură la grătar, un cârnăcior proaspăt sau un peşte prăjit este stimulat, în primul rând, de mirosul şi gustul apetisant al acestora, creat prin adausul unor preparate aromatizante.

Din toate timpurile, pe toate treptele evoluţiei civilizaţiei, multe dintre alimente aveau, ca aditivi, diferite materii prime vegetale, găsite din abundenţă în natură. Mult mai târziu au apărut şi condimentele preparate din substanţe de sinteză chimică, dar bogate în E-uri, total nerecomandate. Condimentele naturale sunt de un real folos, favorizând digestia.

Drept condimente naturale se pot folosi plantele aromatice autohtone cum ar fi: chimion, coriandru, muştar, fenicul, cimbru, tarhon, mărar, pătrunjel, leuştean, anason, măghiran, hrean, ceapă, usturoi, mac, susan, boia de ardei iute sau dulce. Efectul maxim de aromatizare se realizează printr-un amestec, bine proporţionat, din mai multe specii de plante, în funcţie de componentele odorante din uleiurile eterice respective.

În utilizarea aromelor naturale, din plantele existente în ţara noastră, se ţine seamă de posibilitatea înlocuirii, cu succes, a produselor exotice provenite din zone tropicale (piper negru, cuişoare, scorţişoară, dafin, ghimbir, nucşoară etc). De asemenea, se urmăreşte specificitatea condimentării pentru produsele din carne (fripturi, cârnaţi, mezeluri, afumături, chiftele, marinate), precum şi pentru borşuri, tocane, salate, fasole, brânzeturi, saleuri, sărăţele, băuturi alcoolice şi răcoritoare aromatizate.

La mesele festive de Crăciun nu se va neglija ritualul sărbătoresc în linişte, calm, cumpătare şi bună ambianţă, întrucât starea psihică de moment influenţează substanţial digestia prin activitatea diastazelor salivare şi a sucurilor gastrice din stomac. Nu pot fi lăudaţi mesenii care se grăbesc să golească primii farfuriile şi paharele cu băuturi pentru a cere repetări. "Graba strică treaba" şi în cazul când gazda îndeamnă, cu insistenţă, să se consume totul în mare viteză, pentru a se ajunge la cafele, cozonaci şi la plăcinte calde şi bine însiropate. Mâncatul prea repede poate duce la oboseală şi la blocarea funcţionării normale a ficatului.

Sunt cu totul nedorite cazurile când la aceste mese mari, cu multe familii în jur, se declanşează discuţii prea aprinse, cu caracter conflictual, legate de afaceri neizbutite, moşteniri încurcate, nerealizări şcolare sau în gospodărie, toate însoţite de vociferări dure sau de sonorizări acute ale muzicii.

Dorim tuturor ca sărbătorirea Naşterii Domnului să rămână de neuitat, iar ospăţul organizat în fiecare familie să nu aibă urmări nedorite ddin cauza nerespectării celor mai elementare raţiuni medicale. În acest mod se va evita indigestia, balonările, durerile gastro-ulceroase şi abdominale, colitele acute şi crizele de ficat, pancreas şi vezică biliară.