De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Cuvânt din amvon: Despre genealogia Mântuitorului Hristos
Genealogia sau "Cartea neamului lui Iisus Hristos", prezentată de Evanghelia din Duminica dinaintea Crăciunului (Matei 1, 1-25), are un vădit scop didactic în a ne arăta că Domnul S-a născut cu trup printre oameni, iar naşterea Sa n-a fost o legendă, ci a putut fi verificată. Sfinţii evanghelişti au ţinut să vorbească despre neamul din care descindea Iisus, cu scopul nu atât de a demonstra că a fost şi ca om de neam regesc, adică un descendent al lui David, ci că în Persoana lui Iisus Hristos s-au împlinit toate profeţiile Vechiului Testament. Lista genealogică a lui Iisus demonstrează că este descendent al regelui David şi că este Mesia, adică Hristosul, Cel uns de Dumnezeu peste tot poporul lui Israel. Dintre cele paisprezece neamuri prezentate succesiv de evanghelist, numele lui Iehonia îmbracă o semnificaţie aparte, însemnând "Pregătirea lui Yahwe" sau "Yahwe este Creator". Trebuie să amintim că la evrei numele nu se puneau deloc la întâmplare. Prin aceste nume, familia respectivului mărturisea că Dumnezeu-Creatorul pregăteşte ceva bun, ceva salvator pentru poporul Său. De exemplu, numele de Salatiel se traduce prin cuvintele "eu m-am rugat lui Dumnezeu". Acest nume era des întâlnit în rândul iudeilor exilaţi în Babilon, arătând că şi în exil ei au respectat legea strămoşească şi s-au rugat neîncetat lui Dumnezeu.
O semnificaţie aparte poartă şi numele de Natan, care ar putea fi tradus prin "sacrificiu". Este cu siguranţă o amintire continuă că nu trebuia întreruptă închinarea la adevăratul şi Unicul Dumnezeu, prin aducerea de sacrificii care era pe atunci forma de adorare a lui Dumnezeu. Pe de altă parte, este posibil ca acesta să fi îndeplinit o slujbă preoţească prin care aducea daruri şi sacrificii lui Dumnezeu. Spre finalul pericopei evanghelice se aminteşte de Iosif, care în evreieşte înseamnă "Dumnezeu va aduna". Aşadar, în preajma Întrupării Fiului lui Dumnezeu, din mila divină, apare un alt Iosif, asemenea celui de demult, care va fi în slujba lui Dumnezeu pentru adunarea celor risipite de păcat. (Pr. Vasile Popescu)