În Duminica a 30‑a după Rusalii, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, s‑a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Halânga, Protopopiatul Drobeta, unde a săvârșit Sfânta
Cuvânt din amvon: Dimensiunea ascetico-mistică a învăţământului eclesial
De foarte puţine ori, conceptul de şcoală şi învăţare ne duce cu gândul la latura ascetico-mistică a Bisericii. Născută în tinda bisericii, şcoala a îmbrăcat de-a lungul timpului multiple forme, canalizându-se în tot atât de multe direcţii. Pentru noi, creştinii, adevărata dimensiune educaţională izvorăşte din cuvântul Sfintei Scripturi. Din izvorul ei se adapă tot cel care este însetat, cel ce din dragoste pentru înţelepciunea cea Dumnezeiască (Sofia) se adânceşte căutând să sădească în inima sa adevărul. În tot acest demers, Hristos este Dascălul prin excelenţă, Pedagogul, aşa cum îl numeşte Sfântul Clement Alexandrinul. De la Hristos, puterea cuvântului a fost transmisă Sfinţilor Apostoli şi de la ei, prin succesiune harică neîntreruptă în toată Biserica, în zilele noastre şi până la sfârşitul veacurilor. În tot acest context, latura monastică are un farmec cu totul aparte. Capacitatea învăţătorească, izvorâtă la început din experienţe mistice personale, construite pe rugăciune, post, asceză, s-a dezvoltat treptat în raportul avvă-ucenic, ca mai apoi să fie preluat în mod organizat în şcoală.
Figură harismatică, dar mai ales profetică, bătrânul îşi poartă pecetea învestiturii nu de la oameni, ci de la Dumnezeu. Aceasta face ca acţiunea pe care o exercită asupra ucenicului să fie oarecum asociată cu raportul dintre duhovnic şi credincios, în scaunul de spovedanie. Prin raportul cu discipolul său, dar mai ales prin calităţile extraordinare pe care le dezvoltă, avva ar putea fi aşezat cu uşurinţă alături de marile figuri ale Scripturii. Cu toate acestea, modelul suprem în care se dezvoltă ca părinte este Mântuitorul Hristos, Părintele nostru prin excelenţă. (Pr. Gheorghe Vasile Popescu, Parohia Pocruia, judeţul Gorj)