Primul capitol al Cărţii "Facerea" relatează în detaliu actul prin care Dumnezeu plăsmuieşte, în şase zile (hexaimeron), întreaga creaţie: cosmosul, pământul, plantele, animalele şi, în final, pe om. Acesta este adus la existenţă în urma sfatului treimic, după ce au fost gata toate: "Şi a zis Dumnezeu: Să facem pe om după chipul şi asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul" (Fac. 1, 26). Analizând acest important aspect al existenţei noastre, IPS Irineu afirmă: "A fi în chipul lui Dumnezeu, sau după chipul lui Dumnezeu, sau a fi chipul lui Dumnezeu nu sunt deloc expresii sinonime. "După" chip înseamnă că Dumnezeu ar fi creat mai întâi un chip, o imagine prototip, după care a creat pe om. Această imagine intermediară poate fi Înţelepciunea (Cf. Înţ. Sol. 7, 26) sau Logosul. Dar adevăratul Arhetip, după care a creat şi a realizat pe om, este Hristos, care este în forma lui Dumnezeu (Tit. 2, 6), care este chip al lui Dumnezeu (II Cor. 4, 4). Ansamblul tradiţiei cu privire la acest aspect poate fi rezumat, spunând că omul este după chipul Logosului: şi că el este chip al lui Dumnezeu prin intermediul Logosului, fiind deci chip al Chipului" (PS prof. dr. Irineu Slătineanu, "Omul după chipul lui Dumnezeu, între posibilitatea asemănării şi catastrofa căderii", în revista "Mitropolia Olteniei", anul LV, nr. 1-4/2003, p. 8).
Se poate deduce foarte uşor importanţa pe care o are crearea omului "după chipul lui Dumnezeu" atât în antropologică iudaică sau vechi-testamentară, cât şi în cea creştină. În gândirea israeliană "chipul lui Dumnezeu" (imagi Dei, şelemâelohim) a fost înţeles în mod concret, chiar fizic, legat direct de incursiunile antropomorfe ale Creatorului în creaţia Sa: "Cu el grăiesc gură către gură, la arătare şi aievea, iar nu în ghicituri şi el vede faţa Domnului" (Numeri 12, 8); "Iar când voi ridica mâna Mea, tu vei vedea spatele Meu, iar faţa Mea nu o vei vedea" (Ieşire 33, 23). Această concepţie se poate întâlni şi la popoarele din Răsăritul Mijlociu. De pildă, în vechile liturghii sumeriene, zeiţa Nintu din Kish îl modelează pe bărbat după chipul zeului Asshirghi şi pe femeie după chipul ei.
.jpg)
