Cuvinte despre harul a doi părinți duhovnicești români

Biblioteca Națională a României a găzduit marți, 11 noiembrie, evenimentul lansării volumului „Părinții mei duhovnicești, mărturii și trăiri”, scris de ierodiaconul Iustinian Stoica de la Sfântul Munte Athos, apărut la Editura Doxologia. În cadrul acestei întâlniri au vorbit arhim. Vasilios Gondikakis de la mănăstirea athonită Iviron, pr. prof. dr. Constantin Coman, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, și autorul volumului de mărturii despre cei doi duhovnici români.

În cuvântul de deschidere, părintele profesor Constantin Coman a vorbit despre istoria pre­zenței românilor în Sfântul Munte Athos. „În schitul românesc Prodromu din Sfântul Munte, în vremea părintelui Petroniu Tănase se reflectau foarte fidel sufletul românului credincios și imaginea monahismului românesc, pe care l-au cunoscut înalți oameni de stat, președinți de țară, oameni de cultură, filozofi, scriitori, medici, profesori, pictori, oameni cu un simț al observației foarte dezvoltat. Foarte mulți dintre închinătorii greci mergeau la schitul românesc Prodromu tocmai pentru a vedea această trăsătură foarte specifică. Istoria relațiilor românilor cu Sfântul Munte este foarte veche și foarte bogată. Prezența românească în Sfântul Munte nu înseamnă numai așezămintele românești propriu-zise: Schitul Prodromu, Schitul Lacu sau chiliile existente. Acolo, românii sunt, după greci, cei mai mulți ca număr. Avem o istorie de foarte multe veacuri și timp de 500 de ani românii au fost susținătorii tuturor centrelor ortodoxe din Răsăritul ocupat de turci, și în special ai Sfântului Munte. Acest lucru spune foarte multe. Îndrăznesc să spun că sprijinirea centrelor ortodoxe din Răsărit timp de 500 de ani este cea mai consecventă componentă a politicii noastre externe”, a spus pr. prof. dr. Cons­tantin Coman.

În continuare, fostul preșe­dinte al României, Emil Constantinescu, a vorbit despre bucuria de a fi contemporan cu cei doi mari părinți evocați în volumul lansat: „Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră la lansarea unei cărți pe care am citit-o cu multă atenție. Cartea vine din partea unui mărturisitor al credinței noastre ortodoxe stră­moșești. Posibilitatea de a depune mărturie din partea celor care i-au cunoscut pe părintele Arsenie Papacioc și pe părintele Petroniu Tănase se împuținează, în mod firesc. Am avut această șansă de a-i cunoaște pe amândoi, în primul rând pe părintele Arsenie, care mi-a fost duhovnic și cu care am păstrat legătura până în anul morții sale. Cu părintele Iustinian Stoica împăr­tășesc o veche lucrare, de peste 20 de ani, și mi-a fost extrem de apropiat”.

Autorul cărții, ierod. Iustinian Stoica, mărturisește că a urmărit, prin mărturiile așter­nute în scris, să prezinte lucrarea lui Dumnezeu în viața celor doi părinți duhovnicești lângă care a ucenicit vreme de 55 de ani. „Părintele Petroniu Tănase avea o viață ascunsă, a fost un călugăr diferit de părintele Arsenie Papacioc. Părintele Arsenie a fost omul comuniunii, al bucuriei, al luminii, al iubirii. Părintele Petroniu, în schimb, a fost omul tăcerii, al meditației, al rugăciunii și trăirii lăuntrice, duhovnicești”, a spus ierod. Iustinian.

Arhim. Vasilios Iviritul, fost egumen al Mănăstirii Iviron, a dat mărturie despre prezența românească în Sfântul Munte Athos. „Călugării români de la Sfântul Munte reprezintă un element foarte important, care depășește istoria și comentariile noastre omenești. Ei sunt cei care dau expresie unor lucruri pe care omului nu-i este îngăduit să le spună. Când am ajuns prima dată la Sfântul Munte, am întâlnit câțiva români monahi care au reprezentat pentru mine o lumină de îndrumare. Erau câțiva care au ajuns la libertatea Duhului Sfânt prin smerenie. Mărimea și harul monahilor români din Sfântul Munte n-au fost încă descrise în cuvinte. Dar este vorba de un har care dă viață lumii. Părintele Petroniu a venit în Muntele Athos la maturitate, era în vârstă.

Sfântul Munte are o simțire și îi judecă pe toți cei care intră acolo. Sim­țirea aceasta l-a primit pe părintele Petroniu ca pe un mare părinte duhovnicesc pentru întregul monahism de acolo. Îi mulțumesc în mod deosebit părintelui Iustinian, care ne-a prezentat marile daruri ale părintelui Petroniu. Cred că misiunea Bisericii Ortodoxe Române este mare deoarece are acest duh și mulți martiri ai credinței și asceți care sunt o binecuvântare pentru lumea întreagă”, a spus părintele arhim. Vasilios Gondikakis.

În cuvântul de răspuns, ierodiaconul Iustinian Stoica a mulțumit părintelui arhimandrit pentru ajutorul acordat schitului românesc Prodromu la solicitarea părintelui Petroniu Tănase: „Mulțumesc Bunului Dumnezeu și sunt foarte fericit pentru faptul că astăzi, în capitala României, mi se oferă posibilitatea de a-i mulțumi public părintelui arhimandrit Vasile pentru ajutorul pe care ni l-a dat în Muntele Athos atunci când Schitul Prodromu, nefiind mănăstire, avea nevoie de sprijin în lucrările de refacere. Venerabilul nostru părinte Petroniu a trecut pe la trei mari stareți din Athos: părintele Gheorghe de la Mănăstirea Grigoriou, părintele Emilian de la Simonos Petra și părintele Vasile, care atunci era stareț la Stravronichita. I-a rugat să ne ajute și ne-au ajutat. Astăzi le sunt recunoscător și îi mulțu­mesc personal părintelui arhimandrit. Bunul Dumnezeu să-i răsplătească dragostea și bună­voința”.