Darul lui Dumnezeu pentru salvatorii din „Dealul Spirii“

Miercuri, 23 aprilie, cu ocazia sărbătoririi Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit biserica Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii“ din Bucureşti, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ şi „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş“. La eveniment au mai participat Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, părintele Ioan Iordache, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi câteva sute de pompieri şi de credincioşi civili din sectorul 5 al Capitalei şi din alte zone ale Bucureştiului.

Înainte de începerea slujbei de sfinţire, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat celor care au participat la slujba de sfinţire a noii biserici rânduiala liturgică, importanţa şi înţelesurile teologice ale sfinţirii unei noi biserici.

Preafericirea Sa a arătat că sfinţirea unei noi biserici este unul dintre cele mai mari evenimente care pot avea loc într-un oraş din punct de vedere duhovnicesc, sfinţirea unei biserici însemnând o binecuvântare deosebită pentru biserica respectivă şi pentru cei care participă la ea, pentru că, „deşi noi, oamenii, am făcut casa aceasta, zidirea aceasta, din momentul sfinţirii nu mai este a oamenilor, decât în grija lor, este Casa Preasfintei Treimi. Înainte de sfinţire, această casă este darul oamenilor către Dumnezeu şi, de aceea, uneori, ctitorii care au plătit construirea întregii biserici poartă macheta, chipul acestei biserici pe braţe şi-L oferă lui Hristos, Preotul Mare şi Veşnic, Arhiereul Veşnic. Noi oferim lui Dumnezeu cărămidă, beton, lucruri din lumea aceasta, pictură, sculptură, toate - lucruri materiale, care compun şi împodobesc această biserică, dar după ce o oferim noi lui Dumnezeu, ca dar al nostru către El, prin sfinţire biserica devine darul lui Dumnezeu către noi, devine casa lui Dumnezeu şi poarta cerului“.

Zidirea unei biserici - o lucrare mare şi sfântă

O biserică într-o unitate militară sau într-o unitate specială, cum este cea a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, este un izvor de bucurie, de pace, dar şi de încurajare şi, în acelaşi timp, un izvor de întărire duhovnicească, pentru că toţi cei care lucrează în această unitate, în acest Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă din Capitală, au familii, au copii, au rude şi se roagă pentru ei în această biserică, iar preotul slujitor al bisericii se roagă pentru fiecare. Părintele Patriarh a evidenţiat că o astfel de biserică se târnoseşte o dată la câteva sute de ani şi de aceea aceasta este o lucrare mare şi sfântă.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat rânduiala slujbei de sfinţire a bisericii, care începe în exterior prin stropirea cu apă sfinţită şi ungerea cu Sfântul şi Marele Mir şi se continuă în interior, prin sfinţirea sfintei mese din sfântul altar, în care se depun moaştele sfinţilor mucenici, pentru că „ei, mucenicii, au avut cea mai puternică, cea mai intensă credinţă“.

După ce s-au depus aceste moaşte în piciorul sfintei mese, sfânta masă se sfinţeşte cu apă sfinţită, cu Sfântul şi Marele Mir, iar mai apoi pe sfânta masă se aşază cei patru evanghelişti, în patru colţuri. Colţul din dreapta, unde este chipul în pânză al Sfântului Apostol Ioan, este locul în care se hirotonesc, episcopii, preoţii şi diaconii, cei care sunt fideli lui Hristos, credincioşi până la capăt, aşa cum a fost Sfântul Ioan, care a mers pe Golgota şi a stat în stânga Mântuitorului, iar Maica Domnului în dreapta.

Părintele Patriarh Daniel a explicat că, după această parte principală a sfinţirii, cu aceeaşi apă sfinţită şi acelaşi Sfânt şi Mare Mir se sfinţeşte biserica în interior şi, după aceea, se permite tuturor credincioşilor ortodocşi prezenţi, bărbaţi şi femei, să intre şi să se închine în sfântul altar, unde, de regulă, intră numai slujitorii sfinţiţi, arhierei, preoţi şi diaconi, pentru că „Sfânta Biserică ne cheamă pe toţi să ne mântuim, să ajungem în împărăţia cerururilor, iar sfântul altar este simbolul împărăţiei cerurilor“.

Distincţii de vrednicie pentru ctitori

La finalul slujbei de sfinţire, Patriarhul Daniel a săvârşit slujba hirotesiei întru iconom stavrofor a părintelui Constantin Nicolae, şeful asistenţei religioase în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi a părintelui Vasile Bârleanu, slujitor la noua biserică sfinţită, oferind, de asemenea, pentru meritele deosebite în zidirea şi împodobirea acestei biserici, Ordinul „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României“, Clasa I, domnului general maior dr. Aurel Udor, inspector-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al municipiului Bucureşti.

Acesta a mulţumit pentru distincţia primită şi a evidenţiat importanţa prezenţei acestei biserici în cadrul unităţii pe care o conduce. „Biserica noastră este bijuteria cea mai de preţ, a celor care, apreciaţi de majoritatea semenilor, acţionează în fiecare zi pentru salvarea vieţii oamenilor şi a bunurilor lor. Misiunea noastră cere sacrificii, uneori chiar sacrificiul suprem. Ea poate fi desfăşurată de oameni cu dragoste de oameni şi credinţă în Dumnezeu. Biserica sfinţită astăzi este un giuvaer al rugăciunii, pe care Dumnezeu a vrut să îl avem pentru clipe de bucurie, botez, nuntă, logodnă, şi uneori pentru tristeţe, atunci când cineva nu mai este între noi“, a spus generalul Aurel Udor.

În încheiere, Aurel Udor a oferit în dar Părintelui Patriarh, PS Varsanufie Prahoveanul şi părintelui Ioan Iordache câte o placă festivă cu biserica nou sfinţită.

Iniţiativa înălţării acestui sfânt lăcaş a aparţinut adormitului întru Domnul general de brigadă Corneliu Stoicheci. Biserica a fost construită prin purtarea de grijă a domnului general Aurel Udor, comandantul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al municipiului Bucureşti şi al Asociaţiei „Dealul Spirii“, care a gestionat fondurile necesare.