Daruri pentru refugiaţii din Bucureşti

Cu prilejul Zilei Internaţionale a Refugiatului, Sectorul Social-filantropic şi misionar al Arhiepiscopiei Bucureştilor în parteneriat cu Organizaţia pentru Refugiaţi şi Migranţi şi Centrul Regional de Cazare şi Proceduri Bucureşti au organizat o serie de acţiuni socio-culturale şi sportive.

Manifestările dedicate Zilei Internaţionale a Refugiatului au debutat pe terenurile private de fotbal din Parcul Titan cu competiţia fotbalistică "Balonul de aur", organizată între azilanţii găzduiţi în Centrul Regional de Cazare şi Proceduri Bucureşti, proveniţi din zone geografice diferite. Membrii echipei câştigătoare au primit diplome de participare şi premii constând în dulciuri şi răcoritoare. Evenimentele au continuat la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri Bucureşti, unde a avut loc o sesiune de informare cu privire la semnificaţia acestei zile numite "Sărbătoare a curajului", în cadrul căreia au vorbit reprezentantul Oficiului Român pentru Imigrări, comisarul de poliţie Gheorghe Sofian, reprezentantul Arhiepiscopiei Bucureştilor, preot Mircea Marian Pintică, şi Rodica Ciauş, preşedinte al Asociaţiei Organizaţia pentru Refugiaţi şi Migranţi.

"Datorită valorilor pe care le cultivă, Biserica este chemată să ia apărarea celor care sunt în nevoi. Biserica are un rol important în a promova respectarea drepturilor lor, precum şi în trezirea conştiinţei şi responsabilităţii lor de a împlini propriile datorii. De asemenea, nu trebuie să uitaţi că Biserica Ortodoxă Română este întotdeauna alături de voi", a subliniat părintele Mircea Marian Pintică. După sesiunea de informare, personalul Sectorului Social-filantropic şi misionar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, alături de doamna Rodica Ciauş, a oferit beneficiarilor Centrul Regional de Cazare şi Proceduri Bucureşti pachete cu alimente. "În cadrul acţiunii sociale "Şi ei nu sunt singuri", au fost distribuite în jur de 1.000 de kilograme de produse alimentare de bază, dulciuri şi răcoritoare. Au beneficiat de ajutorul social aproximativ 180 de persoane din centru", a precizat Rodica Ciauş, responsabil al acţiunii sociale.

20 iunie - Ziua Mondială a Refugiatului

În anul 2000, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decis să dedice ziua de 20 iunie refugiaţilor. De atunci, Ziua Mondială a Refugiatului este sărbătorită în fiecare an. Această zi este una dedicată curajului şi puterii refugiaţilor. "Ziua Internaţională a Refugiaţilor are o semnificaţie deosebită pentru noi. Este ziua în care putem să-i sărbătorim pe cei care au avut puterea şi curajul să îşi abandoneze tot ceea ce au realizat poate într-o viaţă în ţara lor de origine şi au ales să-şi stabilească reşedinţa, independent de voinţa lor, în altă ţară. Este un moment în care ne bucurăm alături de solicitanţii de azil şi de beneficiarii unor forme de protecţie pentru că cu sprijinul nostru lor li se schimbă viaţa în bine, în sensul că autorităţile române, prin acordarea statutului de refugiat, sunt în măsură să acorde o protecţie obiectivă acestor solicitanţi de azil", a arătat comisarul de poliţie Gheorghe Sofian, director adjunct la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru solicitanţii de azil Bucureşti.

Refugiaţii au suferit persecuţii în ţara lor de origine

A fi refugiat înseamnă a fi un "străin" într-o ţară străină, unde ai ales să-ţi părăseşti ţara de origine din motive independente de voinţa ta, deoarece un refugiat a suferit acte de persecuţii care au determinat imposibilă supravieţuirea în ţara natală.

"În general, solicitanţii de azil provin din ţări în care există grave încălcări ale drepturilor omului, spre exemplu Irak, unde atât în timpul regimului condus de Saddam Hussein, cât şi după înlocuirea acestui regim, o mare parte din irakieni au fost obligaţi să-şi părăsească ţara de origine. De asemenea, în Afganistan există cazuri impresionante, şi mă refer aici la minorii neînsoţiţi care şi-au pierdut ambii părinţi în ţara de origine şi care au fost nevoiţi să se alăture altor grupe de persoane în vederea obţinerii unei protecţii efective. Este cazul unui tânăr care a fost martor la uciderea părinţilor lui. A fost nevoie de două luni numai pentru a-l consilia şi de a-i dovedi că suntem alături de el pentru a-l ajuta. În acest context, ei au ales să-şi părăsească ţara de origine prin diferite mijloace. Unii au reuşit legal, alţii ilegal. Ajunşi în ţara noastră, ei depun o cerere pentru azil. Mai există o altă categorie de străini care sunt deja pe teritoriul României şi care din motive obiective nu se pot întoarce în ţara de origine, dat fiind faptul că în ţara lor au intervenit transformări de natură încât situaţia personală a lor este afectată în mod deosebit. Ne referim, spre exemplu, la ultimele conflicte care sunt în desfăşurare şi care au determinat o migrare masivă a persoanelor din aceste ţări", a precizat comisarul de poliţie Gheorghe Sofian.

Refugiaţii pot urma un curs de integrare

Oficiul Român pentru Imigrări, prin Direcţia Azil şi Integrare şi Centre Regionale, Cazare şi Proceduri pentru solicitanţii de azil din România procesează, înregistrează cererile de azil după analizarea în mod individual a fiecărei cereri. "Apoi, se dispune acordarea unei forme de protecţie, se recunoaşte statutul de refugiat, ceea ce presupune că acelor persoane li se eliberează documente care atestă identitatea şi care dau dreptul în acelaşi timp să călătorească şi în alte state membre din Uniunea Europeană.

După acordarea unei forme de protecţie, Oficiul Român pentru Imigrări îl include, la cererea acestei persoane, într-un program de integrare care se desfăşoară pe o perioadă de nouă luni şi înseamnă urmarea unor cursuri de limba română la şcoli din zona de competenţă a fiecăruia din cele cinci centre regionale din ţară, după care încercăm să consiliem solicitanţii de azil şi cu sprijinul organizaţiilor neguvernamentale cu care colaborăm în mod frecvent să facă demersurile necesare în vederea obţinerii cetăţeniei române", a mai spus directorul adjunct al Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru solicitanţii de azil Bucureşti.

"Această muncă îmi oferă multe împliniri sufleteşti"

Din anul 2001, comisarul de poliţie Gheorghe Sofian lucrează la Oficiul Român pentru Imigrări. Este o muncă grea, dar plină de satisfacţii. "Această muncă, cel puţin personal, îmi oferă multe împliniri sufleteşti. Lucrul cu oamenii, mai ales cu oamenii în suferinţă, îţi dă putere şi motivaţie în acelaşi timp pentru a te implica în fiecare zi din ce în ce mai mult ca să îţi ajuţi semenii, semeni care poate în ţara lor de origine nu au beneficiat de o protecţie efectivă. Nu înţelegem prin această protecţie efectivă anumite standarde ridicate ale vieţii, ci înţelegem o situaţie prin care drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt încălcate, precum dreptul la viaţă, care este un drept de fiecare om trebuie să beneficieze. De asemenea, riscul de a fi supus la tratamente inumane, degradante, la torturi, riscul de a fi victima unor acte de persecuţie ne face pe noi să analizăm cu mare atenţie fiecare cerere de azil, astfel încât persoanele care sunt în nevoie de protecţie să primească aceasta din partea noastră, în sensul recunoaşterii statutului de refugiat sau acordarea protecţiei subsidiare. Este o muncă ce ne responsabilizează şi care ne cheamă la ajutorarea semenului din orice parte geografică ar fi. Pe această cale vreau să mulţumesc Organizaţiei pentru Refugiaţi şi Migranţi din Bucureşti şi Arhiepiscopiei Bucureştilor pentru sprijinul acordat prin aceste donaţii şi bunuri care au constat în alimente de bază şi facilitarea realizării unor activităţi recreative desfăşurate cu toţi solicitanţii de azil", a spus comisarul Gheorghe Sofian.

Refugiaţii nu reprezintă un pericol pentru societate. Chiar dacă sunt străini în ţara noastră, ei nu trebuie să fie discriminaţi, căci au nevoie de compasiunea noastră şi de ajutorul nostru pentru că în fiecare om este prezent "chipul lui Dumnezeu".