Eroii revoluției din decembrie 1989 au fost comemorați sâmbătă, 21 decembrie, în Cimitirul Eroilor din Cluj‑Napoca, printr‑o ceremonie militară și religioasă, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte An
„Dascălii pocăinţei“, cinstiţi la Catedrala episcopală din Huşi
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel vor fi sărbătoriţi de Biserica noastră pe 29 iunie. Cei doi sfinţi au arătat în scrierile lor că fără Hristos, fără Evanghelia şi Biserica Sa nu există mântuire. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt ocrotitorii Catedralei episcopale din Huşi, ridicată în anul 1495 de Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt. Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, ne-a vorbit în interviul de mai jos despre viaţa Sfinţilor Apostoli, despre postul care precede această sărbătoare, dar şi despre programul hramului Catedralei episcopale din Huşi.
Preasfinţia Voastră, vă rog să-mi spuneţi câteva cuvinte despre Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, pomeniţi de Biserica noastră pe 29 iunie. Biserica creştină sărbătoreşte pe 29 iunie pe cei doi mari corifei ai creştinismului, pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, care, prin activitatea lor misionară, prin credinţa în Mântuitorul Hristos, Cel mort şi înviat, şi prin viaţa lor sfântă, au cucerit întreaga lume. Cuvântul pe care ei l-au primit de la Hristos a ajuns să lumineze sufletele tuturor oamenilor aflate în întuneric şi în necunoştinţă. Sfântul Apostol Petru, născut în Betsaida Galileei, L-a întâlnit pe Mântuitorul Hristos şi, în ciuda neputinţei sale fizice, L-a urmat pe Acesta. Sfântul Pavel din Tars L-a întâlnit într-un mod special pe Mântuitorul Hristos atunci când călătorea spre Damasc. Hristos l-a chemat pe Sfântul Pavel ca să-i fie vas ales în care să se descopere puterea iertării lui Dumnezeu şi a iubirii lui faţă de oameni. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, prin activitatea lor misionară, au adus Evanghelia la toate popoarele din Imperiul Roman. Marele Apostol Pavel, prin argumentarea logică, prin iscusimea minţii sale, prin capacitatea de a explica proorociile Vechiului Testament care s-au împlinit în Hristos şi prin curajul prin care a cucerit întreaga lume păgână, este un luceafăr viu. În scrierile Sfântului Pavel, inspirate de Dumnezeu, s-a concentrat întreaga învăţătură creştină. Sfântul Pavel a abordat cele mai interesante şi cele mai puternice probleme ale timpului său. Apostolul Pavel rămâne pentru fiecare preot şi pentru fiecare episcop un model şi un exemplu demn de urmat. El a fost cel care a scris despre sublimitatea puterii dragostei, despre puterea credinţei şi binefacerile ei şi despre frumuseţea, bucuria şi încercările slujirii preoţeşti. Sfântul Pavel dedică slujirii preoţeşti trei epistole. Toate aceste slujiri sunt încununate de credinţa în Învierea Domnului Hristos, care este începutul învierii tuturor oamenilor. În Epistola I către Corinteni capitolul 15, Sfântul Pavel închină un întreg imn Învierii Domnului şi învierii oamenilor. Argumentele pe care le foloseşte, specific logicii timpului său, sunt valabile şi astăzi pentru că ele demonstrează că Învierea Mântuitorului este temelia credinţei noastre. Învierea Mântuitorului este sensul şi speranţa vieţii noastre. Sfântul Apostol Pavel a pecetluit credinţa, viaţa şi învăţătura sa după ce L-a întâlnit pe Mântuitorul pe drumul Damascului cu mărturisirea celebră: "Că eu de-acum mă jertfesc şi vremea despărţirii mele s-a apropiat. Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit. De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii, pe care Domnul îmi va da-o în ziua aceea, El, Dreptul Judecător, şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce au iubit arătarea Lui" (II Timotei, cap. 4, 6-8). În ziua de 29 iunie, marele Apostol Pavel este decapitat la Roma din porunca împăratului Nero şi astfel se înalţă la ceruri, neîncetând de acolo să mijlocească pentru noi. Tot pe 29 iunie, pescarul galilean Simon, fiul lui Iona, Petru, prin credinţa căruia Mântuitorul a întărit Biserica Sa, moare răstignit la Roma pentru ca de pe cruce să privească frumuseţea şi înălţimea la care Domnul slavei l-a chemat. Bunătatea şi puterea iertării Mânuitorului, regăsite în scrierile Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel Preasfinţite Părinte Corneliu, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este precedată de post. Ce rol are acest post în viaţa credincioşilor? Biserica a rânduit încă din secolul al XI-lea ca înaintea sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel să se postească. În primul rând s-a accentuat un post duhovnicesc prin intermediul căruia fiecare creştin să-şi schimbe viaţa pentru a deveni un purtător de lumină. Prin Taina Sfintei Spovedanii, creştinul trebuie să-L recunoască pe Mântuitorul cel Mort şi Înviat, propovăduit de Sfinţii Apostoli. Toate scrierile Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel mărturisesc bunătatea fără sfârşit a Mântuitorului şi puterea iertării lui. Astfel, cei doi sfinţi sunt dascălii pocăinţei. Petru s-a lepădat de Domnul şi a plâns cu amar. În ciuda greşelii săvârşite, Mântuitorul l-a iertat după Înviere. Saul din Tars, care lupta împotriva Învierii Domnului şi împotriva lui Hristos, cunoscându-L pe drumul Damascului, şi-a schimbat radical şi definitiv viaţa. În acest sens, avem perioada de post care înseamnă renunţare de bunăvoie pentru suflet. În al doilea rând, acest post are rolul de a ne schimba viaţa pentru a deveni făpturi noi. Acesta este mesajul Sfintei Evanghelii pe care Sfinţii Apostoli au propovăduit-o la toate popoarele. Fără Hristos, fără Evanghelia şi Biserica Sa nu există mântuire. Acest lucru este arătat de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel în scrierile lor care s-au păstrat în Noul Testament. Moaştele Sfântului Gheorghe ajung joi la Catedrala episcopală din Huşi Catedrala episcopală din Huşi îi cinsteşte într-un mod deosebit pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel pe 29 iunie. Preasfinţia Voastră, spuneţi-mi câteva date istorice despre acest sfânt lăcaş. Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Huşi, zidită în anul 1495 de către Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare, a suferit în timpul războiului ruso-turc din anul 1710-1711, fiind refăcută de episcopul Inochentie al Huşilor şi de urmaşul său Iacob Stamati, care devine ulterior mitropolitul Moldovei din acea vreme. Catedrala episcopală din Huşi adăposteşte de la sfârşitul veacului al XVII-lea mâna Sfintei Muceniţe Chiriachi, fiind adusă de episcopul Iacob Stamati. Biserica este în formă de cruce, îndreptată spre răsărit, de unde este puterea şi lumina cea nepieritoare a lui Dumnezeu. În ultimii ani, manifestările dedicate hramului Catedralei episcopale din Huşi au luat amploare. Dacă anul trecut la slujba hramului a fost adusă icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, în acest an la Huşi va ajunge racla ce adăposteşte un fragment din moaştele Sfântului Gheorghe de la parohia Feredeni. Preasfinţia Voastră, care va fi programul dedicat hramului din acest an? Moaştele Sfântului Gheorghe din parohia Feredeni, Protopopiatul Hârlău, vor ajunge la Catedrala episcopală din Huşi mâine, 28 iunie, la ora 15:00. În aceeaşi zi, se va oficia slujba Privegherii, iar pe 29 iunie va fi săvârşită Sfânta Liturghie. Racla în care se află un fragment din moaştele Sfântului Gheorghe va fi adusă cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Moaştele Sfântului Gheorghe se vor întoarce la Feredeni duminică, 1 iulie. Timp de 50 de ani Episcopia Huşilor a fost desfiinţată. Acum reînnodăm şi reclădim viaţa duhovnicească, întărim credinţa şi încercăm să semănăm în sufletele aride sămânţa cea bună care să rodească şi să schimbe viaţa tuturor credincioşilor din aceste ţinuturi. Ne bucurăm că Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel ne sunt ocrotitori şi pelerini împreună cu noi pe acest pământ. Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel îi cheamă pe fiii Episcopiei Huşilor, pe cei care sunt departe sau aproape de Biserică, pe cei puţini sau mai mult credincioşi, pe cei indiferenţi şi pe cei care ard de dragostea Mântuitorului şi pe noi toţi să revenim spre noi înşine. Prin pocăinţă să îmbunăm pe Dumnezeu ca să se întoarcă spre noi, prin rugăciunile Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.