„Demnitatea şi libertatea umană, realitate şi ideal“

În perioada 7-10 octombrie au avut loc lucrările simpozionului internaţional cu tema „Demnitatea şi libertatea umană, realitate şi ideal. Modelul Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu“. Organizat de Facultatea de Teologie din Craiova în colaborare cu Centrul de Studii Teologice şi Interreligioase, simpozionul a adunat laolaltă profesori universitari de renume, teologi, istorici şi oameni de cultură din ţară şi din străinătate.

Sub oblăduirea Sfântului Nicodim de la Tismana şi a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Facultatea de Teologie din Craiova a organizat, vreme de câteva zile, o manifestare de înaltă ţinută academică, menită să dezvolte din perspectivă teologică, filosofică şi interreligioasă problematica „demnităţii şi a libertăţii umane“. Exemplul concret în acest sens a fost Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu, care, împreună cu cei patru fii ai săi şi cu sfetnicul Ianache Văcărescu, s-a jertfit în urmă cu trei secole pentru credinţa noastră ortodoxă. La invitaţia pr. lect. univ. dr. Nicolae Răzvan Stan, organizatorul activităţii, au răspuns profesori universitari, teologi, oameni de ştiinţă, medici şi literaţi din ţară şi din străinătate.

În prima zi a simpozionului au conferenţiat: pr. prof. univ. dr. Wilhem Dancă, de la Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din Bucureşti, prof. univ. dr. Ştefan Tobler, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Departamentul de Teologie Protestantă, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, prof. univ. dr. Gheorghe Dănişor, de la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din Craiova, pr. conf. univ. dr. Remus Onişor, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia, conf. univ. dr. Sebastian Moldovan, de la Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Şaguna“, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, pr. conf. univ. dr. Constantin Băjeu, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Craiova, pr. prof. univ. dr. Ion Popescu, cadru didactic la Facultatea de Teologie „Sfânta Filofteia“ din Piteşti, arhim. conf. univ. dr. Teofan Mada, de la Facultatea de Teologie din Arad, pr. prof. univ. dr. Claudiu Coran, de la Facultatea de Teologie din Constanţa, ierom. lect. univ. dr. Vasile Bârzu, de la Facultatea de Teologie din Sibiu, pr. lect. dr. Filip Albu, de la Facultatea de Teologie din Arad, lect. univ. dr. Ciprian Iulian Toroczkay, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Sibiu, şi psihologul Răzvan Turcu, de la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Craiova.

Libertatea umană în autenticul ei dumnezeiesc

În deschiderea lucrărilor, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, decanul Facultăţii de Teologie din Craiova, a rostit un cuvânt de binecuvântare în care a subliniat caracterul teologic al libertăţii umane ca dar sădit de Dumnezeu în om. „Pentru a înţelege adevăratul sens al libertăţii şi demnităţii umane, trebuie să căutăm mai întâi spre începuturile existenţei noastre. Încununat cu frumuseţea chipului şi asemănării dumnezeieşti, omul paradisiac  a fost «chemat să înainteze împreună cu creaţia spre cerul şi pământul nou şi transfigurat al Împărăţiei» veşnicelor bunătăţi. Primise aşadar capacitatea şi perspectiva unei misiuni nobile, în care să se descopere permanent în dragostea Celui ce-l zămislise. Şi totuşi, Dumnezeu nu l-a silit cu nimic să făptuiască ceva din cele ce-i erau pregătite, împodobindu-i voinţa cu liberul-arbitru. Ca să sporească în virtute şi să se apropie şi mai mult de cunoaşterea şi experierea personală a legăturii cu Dumnezeu, omul paradisiac trebuia numai să-şi armonizeze libertatea cu porunca ascultării. Adam şi Eva aveau posibilitatea să afle că «trebuie să te hrăneşti din Dumnezeu pentru a atinge în mod liber îndumnezeirea» şi astfel, fiind muritori după fire, puteau să ajungă «nemuritori prin har». Ispitirea şarpelui şi implicita cădere l-au propulsat pe om în partea opusă a autenticului devenirii sale. În mod paradoxal, Adam renunţă în mod liber la propria libertate, justificarea acestei alunecări fiind prin urmare păcatul mândriei. «Diavolul îndeamnă, dar nu poate constrânge, spune pr. prof. Dumitru Popescu. Fără dorinţa de mărire şi independenţă faţă de Dumnezeu, omul n-ar fi căzut, cu toată uneltirea diavolului. Dimpotrivă, s-ar fi întărit cu sfinţenie. Păcatul primilor oameni, ca al tuturor oamenilor, este neascultarea şi nesupunerea, neîncrederea şi necunoştinţa izvorâte din mândrie. Stăpânit de mândrie, omul doreşte să ajungă la perfecţiune prin el însuşi şi cu mijloace proprii, fără ajutorul lui Dumnezeu». Liberul-arbitru l-a împins aşadar pe Adam spre «negarea lucrării îndumnezeitoare, contribuind la întreruperea mersului spre desăvârşire, drept care, a apărut imediat necesitatea unei continuări a acestui mers». Şi astfel, nedorind să lase plămada mâinilor Sale pradă stricăciunii, Dumnezeu a rânduit ca «la plinirea vremii» să trimită pe Însuşi Fiul Său spre mântuirea neamului omenesc. Din acest punct, libertatea omului redobândeşte perspectiva pentru care fusese creată, de a ajunge la desăvârşire, nu prin mândrie, aşa cum se întâmplase odinioară, ci prin despătimire, rugăciune, iluminare şi împreunare cu Hristos“, a spus IPS Părinte. În acelaşi context, Mitropolitul Olteniei a arătat că restaurarea libertăţii omului căzut se face numai în comuniune cu Hristos, prin Sfintele Taine ale Bisericii. „Îmbrăcaţi cu haina Sfântului Botez, în permanenta lor dorinţă de descoperire a adevăratului drum spre desăvârşire, iubitorii de Hristos au căutat întotdeauna să parcurgă treaptă cu treaptă epectazele unei cunoaşteri şi redescoperiri apofatice a dumnezeirii. Experienţa lor a fost una mistică, încununată de încercări şi nevoinţe, luminată şi întărite de harul Sfântului Duh. În această stare, cel ce fusese mai înainte robit sub apăsarea patimilor descoperă adevărata libertate, aceea de a-L cunoaşte pe Dumnezeu în adâncul trăirilor personale. În acest context, teologia cunoaşterii este în fapt o teologie a apropierii de Dumnezeu, păşind dincolo de orice fel de încorsetare conceptuală“, a conchis Mitropolitul Irineu.

Simpozionul internaţional „Demnitatea şi libertatea umană, realitate şi ideal. Modelul Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu“ se va încheia astăzi cu o vizită prin aşezământul monahal.