Denia Canonului Mare la Catedrala Patriarhală

În seara miercurii a cincea din Sfântul și Marele Post, în bisericile din Patriarhia Română a fost săvârșită după datină prima slujbă din șirul utreniilor cu rânduială specială numite denii, care sunt oficiate doar în timpul Postului Sfintelor Paști. La Catedrala Patriarhală, slujba în timpul căreia a fost citit în întregime Canonul de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Cu dangăt prelung, clopotele Catedralei Patriarhale au anunțat miercuri seara timp de pocăință pentru toți dreptcre­dincioșii creștini care au urcat Colina Bucuriei pentru a participa la Denia Canonului cel Mare, săvârșită în Catedrala Patriarhală de Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul. La vremea obișnuită a Vecerniei, soborul de slujitori, purtând veșminte cernite, a oficiat Utrenia zilei de joi, prima cu rânduială specială din această perioadă de pregătire duhovnicească pentru întâmpinarea praznicului Învierii Domnului. În cadrul deniei au fost citite în întregime Canonul cel Mare al Sfântului Ierarh Andrei Criteanul, capodoperă a liricii ascetice, precum și viața Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, al cărei ajutor este chemat în strofele rugăciunii de pocăință și căreia îi este închinată și duminica ce încheie această săptămână.

La finalul sfintei slujbe, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat motivele așezării acestei slujbe cu rânduială specială în săptămâna a cincea a Sfântului și Marelui Post și a reluării textului Canonului cel Mare integral. „Considerăm, în primul rând, că această hotărâre a fost luată pentru importanța și frumu­-s­ețea acestei rugăciuni, a acestui canon de po­căință, o capodoperă a poeziei imnografice ră­săritene. Dincolo de faptul că este o creație ce provoacă emoții duhovnicești intense, acest canon este un compendiu biblic. Am remarcat mulțimea personajelor din Vechiul Testament, mulțimea evenimentelor istorice, a faptelor care sunt interpretate de Sfântul Andrei Criteanul cu o înțelegere duhovnicească foarte adâncă, specifică marilor Părinți de origine siriacă. El vede în multe dintre personajele amintite și evenimentele descrise simboluri sau profeții privitoare la lucrarea mântuitoare împlinită de Domnul nostru Iisus Hristos. Canonul este și un tratat liric de teologie morală. Din citirile acestor tropare am înțeles lucrarea celui viclean, care strecoară în inima omului, chiar dacă acesta este animat de dorința de a-și sfinți viața, o tentație a plăcerilor lumești, tocmai pentru a ne abate de la calea cea dreaptă ce duce la Împărăția cerurilor și de la ostenelile noastre de a ne apropia și de a trăi în comuniune cu Dumnezeu. (...) De aceea, acum când ne îndreptăm spre sfârșitul postului de șase săptămâni, pentru a ne încuraja să ne ostenim mai mult, să ne rugăm mai mult, să fim mai milostivi, să fim mai buni împlinitori ai Evangheliei, ni s-a citit acest canon încă o dată. S-a citit din nou și pentru ca noi înșine să putem evalua cu cel mai aspru judecător al vieții noastre, propria noastră conștiință, ce am făcut din cele ce am făgăduit acum patru săptămâni, în primele patru zile ale postului, când, ascultând Canonul Sfântului Andrei Criteanul, ne-am făcut propriul program duhovnicesc pentru acest post, încercând să fim mai buni decât în anii trecuți”, a spus Preasfinția Sa.

Ierarhul a arătat și motivele pentru care în cadrul Deniei Canonului Mare se citește și viața Sfintei Maria Egipteanca. „Viața Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca s-a adăugat la slujba din această seară pentru a arăta cât de multă dreptate are Sfântul Andrei Criteanul, care, prin cele 250 de tropare, invocând pildele celor care au trăit în Legea Veche și în Legea cea Nouă, face trimitere la chemarea la pocăință a Sfântului Ioan Botezătorul, lucrare ce s-a arătat în viața Sfintei Maria. Asemenea multora dintre personajele amintite ale Legii Vechi, și ea s-a prăbușit duhovnicește până în iadul cel mai de jos al păcatului. Unul dintre irmoasele acestui canon spune: «Strigat-am cu toată inima mea către Înduratul Dumnezeu și m-a auzit din iadul cel mai jos și a scos din stricăciune viața mea». Acest irmos se potrivește vieții Sfintei Maria, care a fost un timp prostituată în Alexandria, dar, conștientizând starea de decădere morală, a strigat către Dumnezeu, Care i-a auzit rugăciunea, ajutând-o și dăruindu-i harul de a ajunge la o înaltă treaptă a sfințeniei”, a explicat ierarhul.

Cântările la strană au fost interpretate de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, conduși de arhidiaconul Mihail Bucă.

Vineri, 19 aprilie, va fi săvârșită a doua denie din timpul Postului Mare, în cadrul căreia vor fi citite condacele și icoasele Acatistului Bunei Vestiri.