Denia din Marea Miercuri la Catedrală

În Sfânta şi Marea zi Miercuri, la Utrenie este pomenită femeia cea păcătoasă care a uns cu mir pe Domnul Hristos înainte de mântuitoarele Pătimiri. Denia acestei zile a fost săvârşită în Catedrala patriarhală de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a ţinut şi un cuvânt de învăţătură.

În cadrul deniilor sunt pomenite persoane şi evenimente prin care suntem invitaţi să trăim tensiunea specială a acestei săptămâni, amintindu-ne că acestea sunt modele de a ne curăţi sufletul pentru a fi vrednici de Învierea Domnului. Cămara sufletului trebuie să o curăţim, trupul să-l nevoim cu înfrânarea şi cu postul, rugăciunea trebuie să sporească, slăvirea lui Dumnezeu trebuie să fie cu mai multă râvnă, sunt îndemnuri care se desprind din cântările slujbelor. Acestea ne învaţă că slava lui Dumnezeu nu poate fi gustată decât în pocăinţă şi înfrânare. Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul a învăţat în cuvântul de învăţătură că dumnezeirea Mântuitorului a convertit o femeie păcătoasă în mironosiţă purtătoare de mir. "Această femeie păcătoasă care a luat rânduială de mironosiţă, adică de femeie evlavioasă purtătoare de mir, este un exemplu pentru noi, care, oricât de păcătoşi am fi, trebuie să îndrăznim să spălăm picioarele Mântuitorului cu lacrimile pocăinţei noastre, să i le ştergem cu părul nostru, să le acoperim cu sărutările noastre şi să i le ştergem cu mirul faptelor noastre cele bune", a spus Preasfinţia Sa. Această ungere, cu două zile înainte de Sfintele Pătimiri ale Mântuitorului, a prefigurat moartea Sa şi îngroparea. Femeia păcătoasă a îndeplinit un act care arată că prin moartea Mântuitorului tot neamul omenesc s-a vindecat, aşa cum ea s-a făcut din păcătoasă o femeie evlavioasă.

"Una din cele mai mari imnografe ale Bisericii noastre, Casia monahia, a alcătuit o cântare frumoasă închinată acestei femei păcătoase mântuite prin lacrimile ei de pocăinţă, care începe aşa: "Doamne, femeia ceea ce căzuse în păcate multe, simţind dumnezeirea Ta, luând rânduială de mironosiţă şi tânguindu-se Ţi-a adus Ţie mir înainte de îngropare." Această femeie, ca atâtea alte femei şi oameni amintiţi de Evanghelii, este un dascăl al pocăinţei, un dascăl al întoarcerii noastre din calea păcatului în calea luminii, este un dascăl al modului în care pot fi câştigate mântuirea şi viaţa veşnică", a spus PS Episcop-vicar Varlaam Ploieşteanul. Cuvintele Sfântului Apostol Ioan, mustrătoare la adresa căpeteniilor iudaice care, deşi credeau în Hristos, nu mărturiseau de frica fariseilor, că aceştia au iubit slava omenească mai mult decât slava lui Dumnezeu, arată cât de greu îi este omului să se desprindă de bunurile lumii şi de prestigiu, chiar şi pentru Dumnezeu. "Evanghelia ne cheamă să ne dăruim viaţa, să ne dăruim sufletul concentrându-l spre aceste lucruri fundamentale, care privesc viaţa cea netrecătoare, viaţa veşnică, încercând să ne desprindem cât mai mult posibil de robia bunurilor materiale. Cunoaştem fiecare cât de greu este să ne despărţim de un lucru material. De mai multe ori, de ele ne desparte destinul, fie prin distrugerea acestor bunuri, fie prin răpirea lor de către alţii şi aşa mai departe. Dar din propria noastră libertate, foarte greu ne despărţim de ele, de aceea cuvântul acesta al Scripturii este un cuvânt care trebuie pus la inimă şi să găsim resorturile sufleteşti necesare ca să punem accentul în viaţa noastră pe ceea ce este veşnic, netrecător, nemuritor în fiinţa noastră", a explicat Preasfinţia Sa. La finalul deniei, slujitorii şi credincioşii au fost miruiţi de Preasfinţitul Episcop Varlaam Ploieşteanul.