Despre cum să ne curăţim sufletul

Începând de la 7 ani, fiecare creştin ortodox trebuie să se spovedească cel puţin de patru ori pe an. Cu toate acestea, majoritatea creştinilor ortodocşi practicanţi se spovedesc la fiecare 40 de zile. Desigur, în popor există credinţa greşită că această Sfântă Taină este specifică doar vârstnicilor, tinerii având voie să practice toate păcatele. Însă nu doar bătrâneţea este vârsta căinţei, omul fiind plin de păcate încă din tinereţe.

Ce este Taina Sfintei Spovedanii?

Sfânta Taină a Spovedaniei este Taina prin care Dumnezeu iartă prin duhovnic păcatele creştinilor care se căiesc, păcate pe care le mărturisesc în faţa preotului. Se mai numeşte şi Mărturisire, Pocăinţă sau „al doilea Botez“ şi a fost instituită de Însuşi Mântuitorul, Care a spus Sfinţilor Săi Apostoli: „Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer“ (Matei 18, 18; 16, 19). El a instituit-o arătându-Se Apostolilor după Sfânta Sa Înviere, zicându-le: „Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl vă trimit şi Eu pe voi. Şi zicând aceasta, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute“ (Ioan 20, 21-23). Puterea de a lega şi dezlega păcatele o are numai Mântuitorul Hristos, după cum El Însuşi ne-a arătat (Luca V, 20 si 24), însă a dat această putere şi Apostolilor (Ioan 20, 21-23) şi prin aceştia, episcopilor şi preoţilor, într-o succesiune neîntreruptă, până la sfârşitul veacurilor.

Care este momentul dezlegării de păcate?

Prin urmare, Sfânta Taină a Spovedaniei este o curăţire a sufletului pe care creştinul trebuie să o facă cât mai des, pentru a se mântui. Momentul dezlegării păcatelor are loc la sfârşitul mărturisirii, când preotul duhovnic împărtăşeşte harul iertării prin punerea mâinilor pe capul credinciosului şi prin rostirea rugăciunii de dezlegare „Domnul şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos cu harul şi cu îndurările iubirii Sale de oameni să te ierte pe tine fiule (N) şi să-ţi lase ţie toate păcatele tale. Şi eu, nevrednicul preot şi duhovnic, cu puterea ce îmi este dată, te iert şi te dezleg de toate păcatele tale, în numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, Amin“.

Ce păcate mărturisim?

Păcatele mărturisite trebuie să fie notate de creştin zilnic, pentru a nu fi uitate. Sfântul Marcu Ascetul spune: „Păcat spre moarte este păcatul nepocăit“ (Filocalia I, 225). „Nu păstraţi un păcat ascuns sau spus sucit, sau spus oarecum (...) N-ai nevoie să laşi impresie bună duhovnicului. Duhovnicul se simte bine când îi spui cele mai urâte păcate, pentru că are bucuria că te-a uşurat şi te-a scos din adânc de ape. Tu eşti la doi metri adâncime în apă, de ce îi spui că eşti numai la jumătate de centimetru? Spovedeşte-te curat. N-are nevoie duhovnicul ca să te lauzi tu pe tine. Şi pe urmă, vă mai spun şi altceva, el este plin de har şi te simte, nu este prost, îşi dă seama. Credeţi ca Dumnezeu a făcut duhovnic pe oricine? Şi atunci, te simte şi, delicat, poate să-ţi spună: «De ce mă minţi, măi frate?». Pentru că duhovnicul nu poate să-ţi lase impresia că-ţi cunoaşte ţie păcatele. Îi descoperă Dumnezeu într-un fel, că te dai tu de gol. Şi pe urmă, nu ne interesează atât de mult părerea duhovnicului, ne interesează că tu ai reuşit să te salvezi în loc să te nenoroceşti. Pentru că, fraţii mei, ori la spovedit să spui păcatele, pentru iertare, ori la Judecata de Apoi pentru pedeapsă ele se vor vădi, dar nespuse nu rămân! Asta să ştie toată lumea. Şi duhovnicul va fi de faţă acolo, la judecată, unde n-ai ce să mai zici, şi nici el“ (Părintele Arsenie Papacioc). (Pr. Corneliu Dogaru, Protoieria Craiova Nord)