Despre personalitatea isihastă a părintelui Ghelasie

Centrul de restaurare şi vizualizare al Facultăţii de Teologie din Craiova a găzduit vineri, 23 noiembrie, lucrările congresului naţional cu tema "Personalitatea isihastă a părintelui Ghelasie Gheorghe". Ajuns anul acesta la cea de a IV-a ediţie, evenimentul a adunat peste 70 de participanţi din întreaga ţară.

Organizat cu binecuvântarea şi cu sprijinul Înalt Preasfinţitului Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, evenimentul a avut menirea de a pune în lumină un personaj mai puţin cunoscut al isihasmului românesc, părintele Ghelasie Gheorghe de la Mănăstirea Frăsinei. Pentru împlinirea acestui scop s-au reunit la Craiova preoţi, profesori universitari, ingineri, economişti, artişti, care l-au cunoscut şi apreciat pe preacuviosul ieromonah, atât în lucrarea sa scrisă, cât şi în activitatea sa pastorală.

"Părintele Ghelasie a vestit învăţătura ortodoxă într-o manieră personală"

Lucrările congresului au fost deschise, în Aula Magna a Centrului de restaurare, prin cuvântul IPS Irineu. Mitropolitul Olteniei şi-a arătat în primul rând bucuria împlinirii unui asemenea eveniment în Cetatea Băniei, sub "straşina" Facultăţii de Teologie. Apropiat al părintelui Ghelasie, de pe vremea vieţuirii sale în Mănăstirea Frăsinei, Arhiepiscopul Craiovei a vorbit despre personalitatea complexă a acestuia, despre alesele sale preocupări duhovniceşti, dar şi despre dragostea sa de carte. "Ne aflăm astăzi aici pentru a prezenta reflectarea chipului isihast în scrierile părintelui Ghelasie de la Frăsinei, adică a unui om ce a experimentat, el însuşi, isihasmul. Mă bucur să binecuvântez un eveniment de asemenea factură, ce se desfăşoară în Aula Facultăţii de Teologie din Craiova. Această întâlnire va reprezenta o etapă importantă în receptarea personalităţii sale de către comunitatea academică. Călugăr nevoitor, preot îndrăgostit de liturghie şi mare îndrumător de suflete, părintele Ghelasie a simţit nevoia şi să scrie, nu doar comentând ceea ce au scris alţii, ci mai ales arătând ce s-a descoperit lui, în urma rugăciunii. Sfinţia sa a învăţat să se roage de la părintele Arsenie Praja, pustnic cu viaţă sfântă din zona Apusenilor, moştenitor al unei anumite tradiţii isihaste. Oricum, avva Ghelasie şi-a verificat trăirile citind mult din Sfinţii Părinţi, în special din Sfântul Grigorie Palama. Faptul că perioada în care a trăit - imediat după căderea comunismului - a fost una de maximă deschidere către tot felul de curente de gândire, interzise până atunci, l-a obligat să se pună la curent şi cu filosofia greacă, şi cu spiritualitatea indiană şi cu altele. Veneau la dânsul mulţi tineri însetaţi de nou şi trebuia să le vorbească pe înţelesul lor, pentru a-i aduce în Biserică, să nu se rătăcească pe alte căi. Toate aceste circumstanţe au făcut ca limbajul şi stilul său să fie unul inedit, fapt ce a provocat adesea rezerve şi neînţelegeri din partea unor teologi sau clerici. Rămâne însă în seama ucenicilor săi sarcina de a arăta că părintele Ghelasie a vestit tot învăţătura ortodoxă, doar că într-o manieră personală", a spus IPS Irineu.

A IV-a ediţie a Colocviului naţional închinat părintelui Ghelasie

La rândul său, prof. conf. univ. dr. Liviu Bogdan Vlad, cadru didactic la Academia de Studii Economice din Bucureşti, moderatorul şi organizatorul evenimentului, a vorbit despre istoria colocviilor dedicate vieţii şi teologiei părintelui Ghelasie. "Colocviile anterioare au reunit cuvioşi părinţi, teologi, profesori universitari, artişti şi cercetători, ucenici ai părintelui Ghelasie sau oameni preocupaţi de personalitatea sa. Cu toţii au dat mărturie despre rodirea cuvântului părintelui Ghelasie în viaţa lor şi despre semnificaţia profundă a vieţii şi operei sale. Tot în cadrul colocviilor anterioare au fost prezentate şi diferite volume din opera completă a părintelui Ghelasie, de publicarea căreia s-a îngrijit atent Editura Platytera, prin osteneala şi competenţa d-lui Florin Caragiu", a spus prof. Bogdan. Colocviul desfăşurat la Craiova a fost împărţit pe patru secţiuni: două dedicate conferinţelor şi două dedicate mărturiilor de la cei ce l-au cunoscut direct pe părintele Ghelasie.

Au prezentat prelegeri despre viaţa şi opera părintelui Ghelasie: arhim. Hristofor Bucur - de la Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul", din Poiana Braşov, conf. univ. dr. Adrian Lemeni - Facultatea de Teologie din Bucureşti, pr. asist. dr. Jean Nedelea - Facultatea de Teologie din Bucureşti, lect. Daniel Lemeni - Facultatea de Teologie din Timişoara, Luigi Bambulea - Revista Verso a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prod. univ. dr. Gheorghe Mustaţă - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi etc.

În cadrul evenimentului au fost lansate lucrări: "Experienţe mistice la Părinţii Orientali", Vol. II, publicată de IPS Irineu Popa la Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2012 şi "Chipul Iconic", Vol. II, "Crochituri antropologice. Reflexii ale chipului mistico-teologic ghelasian", Editura Platytera, Bucureşti, 2012.

Cine este părintele Ghelasie?

S-a născut la data de 18 martie 1944, în comuna Sălătrucel Loviştea, judeţul Vâlcea, primind la botez numele de Gheorghe Teodor. Era fiul preotului Gheorghe I. Popescu şi al presbiterei Marcela Popescu. De mic s-a apropiat de Biserică, ajungând să petreacă ceasuri întregi alături de părintele său la sfintele slujbe. A absolvit mai întâi şcoala primară în sat, apoi şcoala medie în Râmnicu-Vâlcea, iar între anii 1962 şi 1964 a absolvit cursurile unei şcoli tehnico-sanitare din oraşul Cluj, cu gândul de a urma Facultatea de Medicină după terminarea ei.

La învăţătură a fost dintotdeauna printre primii, ajungând chiar să obţină repartiţie pe un post de asistent medical la Cluj. A lucrat o perioadă la Spitalul Unificat din Abrud, ca asistent de laborator. Aici, o femeie credincioasă, care lucra în spital, i-a făcut cunoştinţă cu părintele Arsenia Praja, ieromonah la Mănăstirea Râmeţ. Lângă el a prins gustul monahismului, tânjind mereu spre o viaţă în singurătate cu Dumnezeu. Dorul după singurătate şi l-a împlinit în 1973, când s-a închinoviat ca frate în Mănăstirea Frăsinei. Aici a experimentat cele mai profunde trăiri şi meditaţii mistice. Datorită harului său, mii de credincioşi din toată ţara veneau la Frăsinei pentru a lua cuvânt de folos duhovnicesc. Întotdeauna a urmat cuvintelor Scripturii: "Caută mai întâi pe Dumnezeu şi oamenii te vor căuta pe tine".

Opera sa scrisă se remarcă printr-o profundă şi originală încărcătură teologică, desprinsă dintr-o trăire cu totul aparte. La formarea sa interioară au contribuit atât lectura duhovnicească din operele Sfinţilor Părinţi, cât mai ales experienţele sale interioare, rugăciunea şi Sfânta Liturghie. Slujind la Sfântul Altar, părintele Ghelasie a descoperit dimensiunea "chipului iconic" al structurii noastre duhovniceşti. Dumnezeu l-a chemat la cele veşnice în data de 2 iunie 2003, fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii Frăsinei.