Dialog despre rolul culturii laice de inspiraţie creştină în formarea tânărului

▲ La Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ Galata, din Iaşi, a avut loc pe 24 iunie, o întâlnire sub genericul „Convorbiri spirituale cu tinerii“ ▲ Întâlnirea face parte din simpozionul organizat de această parohie pe tema „Cultura creştină laică de inspiraţie creştină şi rolul ei în formarea tânărului“ ▲

În ziua de 24 iunie 2008, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ - Galata s-a desfăşurat o seară culturală inedită, dedicată tinerilor. La eveniment au participat, pe lângă cei aproximativ 100 de tineri, mai mulţi preoţi şi cadre didactice universitare din Iaşi. Simpozionul s-a deschis prin oficierea slujbei Acatistului Sfântului Prooroc şi Înaintemergător Ioan de către soborul de preoţi adunaţi la această întâlnire. Apoi au prezentat referate pr. Mircea Stoleriu, organizatorul întrunirii, lector. dr. Octaviana Marincaş, de la Universitatea de Arte „George Enescu“, prof. dr. Codrin Cuţitaru de la Facultatea de Litere şi Adrian Stoleriu, asistent la Universitatea de Arte „George Enescu“.

În discursul său, pr. Mircea Stoleriu a evidenţiat că putem vorbi de o „cultură creştină pentru că, în Biserică, Hristos este Cel care este izvorul înţelepciunii, al culturii. Cultura creştină este, prin excelenţă, în Biserică, asumată şi trăită de fiii Bisericii. O cultură care-i ruptă de Hristos este considerată o cultură cu multe răni. Despre umanism s-au spus cuvinte frumoase, însă umanismul exclusiv are aceeaşi rană a lipsei. Îi lipseşte pecetea împlinirii în Hristos“.

Octaviana Marincaş a adus în prim-planul discuţiei personalitatea domnitorului Neagoe Basarab şi întâia mare carte originală a culturii româneşti: „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie“, subliniind vrednicia unui părinte care a căutat, prin viaţa personală de „isihast încoronat“, să-şi educe fiul în spiritul creştin. A prezentat, în continuare, câteva cuvinte despre personalitatea sculptorului român Constantin Brâncuşi, care, în opera sa, abordează teme de inspiraţie creştină: peştele şi pasărea. „Despre opera sa se spune că are lumina interioară a icoanelor, a rugăciunilor, a cântărilor ortodoxe“, a subliniat dra Marincaş.

Necesitatea formării prin informare

De asemenea, Adrian Stoleriu a subliniat că este necesară reconstituirea prieteniei artei cu religia, folosind mijloacele moderne: „Încă din preistorie, arta a avut o legătură profundă cu religia. Dar, din secolul al XVI-lea, odată cu emanciparea burgheziei, au apărut noi forme de artă, îndepărtate de artă. Odată cu defăimarea lăcaşului de cult în protestantism, asistăm şi în artă la consecinţe repercutante. Astăzi suntem marcaţi de postmodernism şi există foarte mulţi artişti, care, folosind mijloacele religioase, sacre, transmit un mesaj satanist. Internetul, albumele de artă, ilustrează această îndepărtare a celor două sfere: a religiosului de artă“. Preotul Mihai Mărgineanu a afirmat că, în procesul formării unui tânăr, dacă informaţia nu aduce cu sine şi o formaţie, atunci demersul este zadarnic. „Atunci când vorbim de formaţie şi cultură, să nu rămânem doar în sfera cunoaşterii, ci şi în experimentarea personală“, a insistat părintele.

Prin expunerea sa, prof. dr. Codrin Cuţitaru a arătat că, „prin cultură, ca termen latin, se înţelege o istorie spirituală a unui grup. Prin sensul germanic al culturii, care a pătruns şi la noi, se înţelege un mod de gândire, ca formă de mentalism, ca formă de aşezare. Este o cultură ciudată sau interesantă prin felul în care se raportează la prezent şi la real. Europa şi America au o cultură creştină. Ideologia democratică păstrează metodele culturii creştine şi mai puţin finalitatea ei“. Evenimentul s-a încheiat cu un dialog între tineri şi invitaţi pe marginea aspectelor atinse prin referatele prezentate. (Iuliana ONOFREI)