„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
Dialog duhovnicesc: „Adolescenţa, tinerii şi Biserica“
Cu binecuvântarea şi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, vineri, 14 martie, la Filarmonica de Stat din Arad, părintele Constantin Necula, de la Facultatea de Teologie „Sfântul Ierarh Andrei Şaguna“ din Sibiu, a conferenţiat în cadrul programului „Hristos în cetate“, coordonat de arhim. Teofan Mada, vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Aradului.
Programul „Hristos în cetate“, închinat Anului euharistic în Patriarhia Ortodoxă Română, face parte din parteneriatul de colaborare dintre Consiliul Judeţean Arad, Centrul Cultural Judeţean Arad şi Arhiepiscopia Aradului. Tema conferinţei părintelui Constantin Necula a fost „Adolescenţa, tinerii şi Biserica“, un subiect foarte actual pentru comunitatea eclezială. Conferinţa de la Arad a adus în centrul atenţiei realitatea tinerească, care trebuie înţeleasă într-o manieră profundă şi iubită cu mare spirit de empatie. Ea devine urgentă, în sensul că manifestă o nevoie profundă, o cerere de ajutor sau chiar o provocare, care nu poate fi neglijată nici de societatea civilă, nici de comunitatea eclezială. Realitatea tinerească este astăzi complexă, dar din ce în ce mai fragmentată. Cu toate acestea, există fenomene categoric pozitive, experienţa de credinţă sinceră şi profundă a atâtor tineri şi tinere, care cu bucurie mărturisesc apartenenţa lor la Biserică. Titlul conferinţei este de mare actualitate: „Adolescenţa, tinerii şi Biserica“. Părintele Constantin Necula este prietenul tinerilor şi de aceasta ne-am dat seama prin prezenţa atâtor tineri la această conferinţă. El şi-a propus să-i cunoască pe tineri pe nume, pentru că a cunoaşte nu este o ştiinţă exterioară, ci înseamnă a fi în interior aproape de celălalt. A cunoaşte numele cuiva înseamnă a cunoaşte adevărul celuilalt. Înseamnă a iubi. La final, părintele a dat răspuns numeroaselor întrebări adresate. Următoarea conferinţă din cadrul proiectului-program „Hristos în cetate“ va avea loc, marţi, 25 martie, la Filarmonica de Stat din Arad, ora 18:00, când invitat de onoare îl vom avea pe reputatul profesor, artist, scriitor şi compozitor Hrisostom Stamoulis, decanul Facultăţii de Teologie din Tesalonic, Grecia. Titlul conferinţei este „Euharistia, viaţa duhovnicească şi Muntele Athos“. Împărtăşirea „continuă“ cu Hristos euharistic reprezintă temeiul efortului ascetico-moral de transfigurare a persoanei umane. Tema evaluează, printre altele, şi contribuţia insuficient sau deloc cunoscută a Sfântului Chiril al Alexandriei la renaşterea filocalică în Muntele Athos, în secolul al XVIII-lea.
Părintele Constantin este unul dintre specialiştii în materie de neconvenţionalism şi unul din preoţii Bisericii noastre care îşi refuză mereu înstrăinările, depărtările, într-o frumoasă „încăpăţânare“ de a rămâne tânăr, neliniştit de dragul lui Hristos şi al slujirii Sale. Autor a peste 50 de volume (între care „Îndumnezeierea maidanului“ s-a plasat în topul celor mai vândute cărţi, ajungând la un tiraj de aproape 50.000 exemplare), cu frecvente apariţii media, atât în ţară, cât şi în străinătate, el însuşi realizator a diferite emisiuni (radiofonice, în special), părintele Constantin Necula a susţinut peste 300 de conferinţe, pe diverse teme şi în diverse spaţii culturale şi religioase, începând cu centrele universitare româneşti şi până la comunităţile creştine din Gana sau Chile... Discursul şi scrierile părintelui Constantin Necula se plasează, mai întotdeauna, în mediul „riscului seducţiei“, fiind bucurie şi durere deopotrivă. Prin modul său dezinvolt, absolut original de a-L prezenta pe Hristos, el face o figură de marginal, de rebel într-ale mărturisirii, clamând cu înverşunare neaderenţa la limbajul de lemn, la locurile comune ale propovăduirii lui Dumnezeu. Pentru părintele Constantin, Hristos nu e doar un refugiu, o alternativă, ci o alianţă, o rotunjire a sensului vieţii, unic adăpost împotriva morţii. În mărturisirea sa, părintele reuşeşte, aproape de fiecare dată, să scape de capcana clişeelor, într-un metabolism cultural - corolar teologiei - de excepţie, care produce linişte, bucurie. Temele abordate de părintele Constantin sunt diverse, pornind de la preocuparea pentru copii (mărturie stau volumele de povestiri, şi nu numai, adresate acestui segment al publicului cititor), trecând prin locurile cele mai puţin bătătorite de pastoraţia comodă, convenţională (spaţiul maidanelor, spatele blocurilor, provocările străzii), până la contaminarea cu accente scolastice, didacticiste, dintre cele mai riguros punctate ştiinţific şi teologic.