În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Dialog ecumenic în atmosferă ortodoxă
▲ Cea de-a III-a Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu, încheiată duminică, 9 septembrie, a adunat peste 2.600 de participanţi, care au reprezentat diferitele Biserici creştine din Europa ▲ Atmosfera evenimentului a fost una deosebită, mai ales datorită contextului românesc majoritar ortodox în care s-a desfăşurat ▲ În ziua de 7 septembrie, la recomandarea ortodocşilor, toţi participanţii au ţinut post ▲ La Vecernia oficiată în seara zilei de 7 septembrie în Catedrala mitropolitană din Sibiu, Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel a vorbit despre Maica Domnului ca icoană a Bisericii, astfel aducând participanţilor la Adunare elemente de profunzime din teologia ortodoxă ▲
Cea de-a III-a Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu, 4-9 septembrie 2007, a fost, în primul rând, un prilej de întâlnire şi cunoaştere pentru reprezentanţii Bisericilor de pe continentul nostru. A fost, apoi, un prilej de a mărturisi adevărul că Europa va avea un viitor doar dacă reuşeşte să-şi găsească echilibrul unităţii interne, în sensul de a dezvolta cât mai mult cooperarea dintre ţări, persoane, Biserici. Adunarea a fost gândită ca o manifestare de lungă durată, care a început anul trecut la Roma, a continuat la Wittemberg-Lutherstadt, iar anul acesta, la Sibiu, a fost partea culminantă. În timp ce în primele două etape numărul participanţilor a fost foarte redus, fiind întruniri cu caracter predominant teologic, la Sibiu participarea a fost foarte largă, numărul participanţilor depăşind 2.600. Adunarea a fost pregătită de două mari organizaţii: Conferinţa Bisericilor Europene, cea mai mare organizaţie de dialog interbisericesc din Europa, şi Consiliul Conferinţelor Episcopale catolice din Europa. Protestanţii, reformaţii şi anglicanii au ţinut post ortodox Atmosfera evenimentului a fost una deosebită, mai ales datorită contextului românesc majoritar ortodox în care s-a desfăşurat. Ziua de vineri, 7 septembrie, a fost zi de post chiar şi pentru protestanţi, reformaţi, anglicani, la recomandarea ortodocşilor, care s-au întrunit, în urmă cu câteva luni, pentru a pregăti această Adunare. În fine, prezenţa foarte multor ierarhi ortodocşi, ca şi conţinutul cuvintelor de învăţătură rostite de aceştia în numeroasele rugăciuni oficiate pe parcursul celor şase zile, au avut darul de a aduce în sufletul participanţilor o parte din conţinutul spiritualităţii şi teologiei ortodoxe. Sibiul a însemnat, deci, o etapă dedicată Ortodoxiei: după descoperirea unui spaţiu catolic şi al unuia luteran, la Sibiu s-a încercat ca Ortodoxia să fie văzută la ea acasă. Mitropolia Ardealului a reuşit să organizeze, în acest scop, expoziţii de icoane, precum şi concerte de muzică ortodoxă românească şi nu numai. Însă specificul Ortodoxiei a putut fi descoperit de către participanţi mai ales prin slujbele la care au fost, cu toţii, invitaţi să ia parte: Vecernia din seara de 7 septembrie şi Sfânta Liturghie din dimineaţa zilei de 8 septembrie, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului. Tema generală a Adunării de la Sibiu a fost una teologică şi spirituală: „Lumina lui Hristos luminează tuturor. Speranţă pentru înnoire şi unitate în Europa“. Ea a fost dezbătută mai ales în timpul lucrărilor pe grupe, când lumina cerească a inspiraţiei, harului şi Providenţei lui Dumnezeu a fost pusă în relaţie cu problematicile de ordin religios, social, etic ce frământă lumea de azi şi în special continentul nostru. Participanţi de marcă Adunarea a avut câţiva invitaţi deosebiţi. Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, care a atras atenţia încă de la început, prin discursul şi prezenţa sa. Preşedintele României, Traian Băsescu, a urat bun-venit participanţilor, chiar în prima zi de lucrări propriu-zise, iar premierul Călin Popescu-Tăriceanu a transmis un mesaj. A fost deosebit de apreciată prezenţa la Adunarea de la Sibiu a Preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, care a susţinut un discurs plin de echilibru şi de încredere în viitorul Europei. De asemenea, a fost prezent şi Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, René van der Linden, care a accentuat mai ales rolul Bisericilor pentru unitatea continentului european şi pentru echilibrul social. Lucrările Adunării de la Sibiu s-au desfăşurat în cortul imens din Piaţa Unirii, care a fost amplasat chiar la începutul anului, la startul programului „Sibiu, Capitală culturală europeană 2007“. Cu o capacitate de aproximativ 3.000 de locuri, cortul a fost un spaţiu ideal pentru acest eveniment, dar el a fost folosit mai ales la şedinţele plenare ce s-au ţinut în fiecare dimineaţă. După-amiezile au fost dedicate lucrului pe grupe, fiecare grupă având de dezbătut una dintre cele nouă subteme văzute ca aplicări ale temei principale: unitate, spiritualitate, mărturie, Europa, religii, migraţie, Creaţie, justiţie, pace. Fiecare grupă a trebuit să redacteze o serie de concluzii la dezbateri şi o serie de propuneri pentru acţiune, iar rezultatele concrete ale acestor dezbateri sunt vizibile în mesajul final al Adunării. În afara acestui program central, au mai existat mici secţiuni opţionale conexe: secţiunea „Hearings“ („Audieri“), care a constat într-o serie de mici mese rotunde, pe diferite subiecte, şi „Agora“, văzută ca spaţiu de organizare de expoziţii şi prezentări pe diferite teme legate de viaţa Bisericilor. ▲ Mecanismul intern al Adunării Participanţii la Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu au fost plăcut surprinşi de organizarea detaliată şi de facilităţile pe care le-au avut la dispoziţie. Delegaţii au fost distribuiţi pentru cazare la hotelurile şi pensiunile din oraş şi chiar din localităţile din preajmă, aşa încât a găsi un loc de cazare în Sibiu în timpul desfăşurării Adunării a fost, practic, imposibil. Pentru participanţii cazaţi în afara oraşului, organizatorii au pus la dispoziţie un sistem de transport propriu, iar pentru cei cazaţi mai departe de centrul Sibiului au fost înfiinţate câteva linii de autobuz speciale. Masa a fost pregătită la cele mai mari şi mai cunoscute restaurante din oraş, iar delegaţii au avut acces liber, pe baza unei planificări făcute din timp. Din punctul de vedere al experienţelor personale, atât de importante în cazul întrunirilor cu un mare număr de participanţi, momentul servirii mesei a fost unul semnificativ: acum au putut fi schimbate opinii pe marginea chestiunilor discutate în şedinţele plenare sau în grupe, s-au schimbat informaţii despre activităţile şi specificul diferitelor Biserici reprezentate. În plus, pe baza ecusonului de participant, accesul la muzee a fost gratuit pe toată durata Adunării. În desfăşurarea şedinţelor plenare nu s-a folosit doar limba engleză, ci în egală măsură limbile germană, italiană, franceză, iar uneori chiar română. Astfel, concertul diversităţii, atât de preţioase pentru Europa, a fost din nou evidenţiat. Traducerea simultană a funcţionat foarte bine, iar în plus, fiecare participant a avut acces gratuit la traducerea scrisă, în mai multe limbi de mare circulaţie, a discursurilor importante. Plenarele s-au desfăşurat în cortul imens, instalat chiar în centrul oraşului de către primăria Sibiului, încă de la începutul anului şi în care au avut loc până acum nenumărate concerte, conferinţe şi întruniri în cadrul proiectului „Sibiu, Capitală culturală europeană 2007“. În cort, ca şi pe aleea principală pietonală a oraşului vechi şi în Piaţa Mare a fost disponibil accesul gratuit la internet wireless, iar jurnaliştii acreditaţi au avut acces la câteva centre de presă cu toate dotările necesare. Totuşi, Adunarea nu a avut drept unic loc de desfăşurare cortul de 3.000 de locuri, ci a fost necesar să se folosească şi alte clădiri, cum ar fi Casa Sindicatelor, Sala Transilvania, Facultatea de Teologie Ortodoxă sau Universitatea „Lucian Blaga“. Aici au avut loc lucrările pe grupe, precum şi secţiunile speciale de „Hearings“ („Audieri“) şi „Agora“. ▲ 10 recomandări din partea AEE3 „În numele Dumnezeului Trinitate, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, ne-am adunat în oraşul Sibiu, România (4-9 septembrie 2007). Această a treia Adunare Ecumenică Europeană (AEE3) a fost marcată în special de bogăţia spiritualităţii şi tradiţiei Ortodoxe“, astfel începe documentul final al AEE3, dat publicităţii sâmbătă, 8 septembrie, la Sibiu. Mesajul final adoptat de Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu include zece recomandări, grupate în trei părţi - „Lumina lui Hristos în Biserică“, „Lumina lui Hristos pentru Europa“ şi „Lumina lui Hristos pentru întreaga lume“. În prima parte, autorii recomandă promovarea ecumenismului prin pelerinaje desfăşurate în comun, rugăciuni ecumenice periodice şi studii teologice comune. De asemenea, li se sugerează tinerilor să participe la activităţile Bisericii. Mai sunt recomandate: reînnoirea misiunii de a-L proclama pe Iisus ca Lumina şi Salvatorul lumii, continuarea dialogului pentru recunoaşterea mutuală a botezului, efectuarea de rugăciuni pentru celelalte confesiuni, de acţiuni comune pe plan social şi cultural. A patra recomandare, şi ultima, făcută în prima parte a documentului are în vedere atenţia pe care creştinii, în special participanţii la această Adunare, trebuie să o acorde implicării tinerilor, persoanelor de vârsta a treia, minorităţilor etnice şi persoanelor cu dizabilităţi în Biserică. În partea a doua, „Lumina lui Hristos pentru Europa“, este tratată problema migranţilor, a persoanelor defavorizate, îndemnând la respectarea drepturilor omului şi la utilizarea Chartei Ecumenice adoptată în 2001, la Strasbourg, ca ghid pentru „pelerinajul ecumenic din Europa“. În cea de-a treia parte – „Lumina lui Hristos pentru întreaga lume“ - autorii documentului le recomandă creştinilor europeni să sprijine Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, şi anume lupta contra divizării lumii în „învingători şi învinşi“. În această parte este indicată, de asemenea, lansarea unui proces consultativ privind responsabilitatea Europei faţă de probleme precum: protejarea mediului, evoluţia corectă a procesului de globalizare, respectarea drepturilor minorităţilor etnice. O altă recomandare este susţinerea unor iniţiative precum anularea datoriilor şi încurajarea comerţului onest. Cea de-a zecea recomandare este ca „perioada 1 septembrie-4 octombrie să fie dedicată rugăciunilor pentru protejarea Creaţiei şi promovarea unui stil de viaţă în concordanţă cu principiile protejării mediului.“ ▲ Adunarea de la Sibiu, în cifre - delegaţi oficiali ai Bisericilor: 1542; - invitaţi: 44 - membrii ai echipei de organizare: 42; - jurnalişti: 196; - consultanţi: 34; - stewarzi: 116; - şoferi, personal auxiliar: 90; - traducători: 15; - voluntari locali: 300. În afara jurnaliştilor acreditaţi, pe parcursul desfăşurării Adunării au mai fost prezenţi şi s-au înregistrat direct la biroul organizatorilor 250 de oameni de presă. Astfel, totalul participanţilor la Adunarea de la Sibiu este de 2.652. Bisericile cu cel mai mare număr de delegaţi oficiali au fost Biserica Romano-Catolică (733), Biserica Lutherană (206) şi Biserica Ortodoxă (186). ▲ IPS Mitropolit Daniel: „Maica Domnului, icoana vie a Bisericii“ Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel, Locţiitorul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a rostit, în cadrul Adunării Ecumenice Europene, un cuvânt de salut în şedinţa plenară de deschidere a lucrărilor, dar şi o meditaţie teologică la Vecernia oficiată în seara zilei de 7 septembrie în Catedrala mitropolitană din Sibiu. Înalt Prea Sfinţia Sa a vorbit foarte mult despre Maica Domnului ca icoană a Bisericii, aducând astfel participanţilor la Adunare elemente de profunzime din teologia ortodoxă. Iată un fragment din această cuvântare. „Din exemplul Fecioarei Maria, Biserica lui Hristos învaţă să preamărească pe Dumnezeu pentru lucrarea Sa mântuitoare în istorie, pentru ajutorul primit de la El în prezent, trăind cu speranţa dobândirii vieţii veşnice. Tot de la Preasfânta Fecioară Maria, Biserica lui Hristos învaţă să fie slujitoare smerită a lui Dumnezeu în lucrarea de mântuire a oamenilor, unind smerenia cu bucuria, viaţa spirituală cu setea de dreptate socială, binecuvântarea prezentă cu speranţa în cele viitoare. Numită în cântările liturgice ortodoxe «Biserică sfinţită şi Rai cuvântător» (Axion, Liturghia Sf. Vasile cel Mare), Fecioara Maria, Maica Domnului, care se roagă împreună cu Biserica, este izvor de bucurie şi speranţă, ocrotitoare a fecioarelor şi a mamelor, păzitoare a copiilor şi a tinerilor, sprijinitoare a bătrânilor şi a săracilor, vindecătoare a bolnavilor şi călăuză a celor dezorientaţi, după cum se spune în cântările şi rugăciunile adresate ei în cultul ortodox. Iar profeţia Fecioarei Maria: «Iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile» (Luca 1, 48) se împlineşte în mulţimea sărbătorilor închinate ei, în mulţimea cântărilor liturgice şi a operelor muzicale clasice, ca Ave Maria!, în mulţimea icoanelor şi frescelor, purtând chipul ei de Fecioară şi Maică, în mulţimea bisericilor de parohie, a mănăstirilor şi catedralelor puse sub ocrotirea sa. Unii dintre fondatorii creştini occidentali ai Uniunii Europene au dorit ca Europa întreagă să fie pusă sub ocrotirea Maicii Domnului, înveşmântată în haină de culoare albastră, «purtând pe cap cunună din douăsprezece stele», după cum se arată în Cartea Apocalipsei cap. 12, vers. 1. Din nefericire, această frumoasă intenţie a fost uitată, iar steagul albastru purtând 12 stele în cerc a fost interpretat într-o perspectivă secularizată, fără nici o semnificaţie religioasă. Totuşi, creştinii din Europa se îmbogăţesc din punct de vedere spiritual când nu separă taina Bisericii de taina Fecioarei Maria, cea smerită şi milostivă, şi o invocă mai mult în rugăciunile pentru unitate creştină, pentru demnitatea familiei şi pentru reconciliere în societate.“ ▲ Rugăciunile Adunării Ecumenice În fiecare dimineaţă, înainte de începerea lucrărilor plenare, s-au desfăşurat, în cortul Adunării, rugăciuni comune, cu participarea tuturor delegaţilor. Aceste rugăciuni au fost văzute ca o parte esenţială a programului, întrucât nu s-a dorit ca Adunarea de la Sibiu să fie o simplă întrunire oficială, cu conţinut strict teoretic. Experienţa rugăciunii în comun, chiar dacă nu s-au rostit şi cântat decât rugăciuni foarte simple, a fost foarte folositoare pentru conştientizarea faptului că toţi creştinii sunt valoroşi, ca persoane, înaintea lui Dumnezeu. Cu totul speciale au fost momentele de rugăciune ortodoxe, la care au fost invitaţi toţi participanţii la Adunare: Vecernia din seara zilei de 7 septembrie şi Sfânta Liturghie din dimineaţa sărbătorii Naşterii Maicii Domnului. Participarea mai numeroasă a fost la Vecernie, pentru că mulţi au dorit să sărbătorească ziua de 8 septembrie prin participarea la Sfânta Liturghie în bisericile confesiunii căreia aparţineau. Chiar şi la această slujbă de seară, câţiva dintre delegaţii veniţi de departe au fost invitaţi să aibă un rol activ, prin citirea în limba engleză a unor psalmi sau rugăciuni din rânduiala ortodoxă. Cuvântul de învăţătură a fost rostit de Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel, locţiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Meditaţia Înalt Prea Sfinţiei Sale a fost, în fapt, o mărturisire, argumentată biblic şi patristic, a rolului esenţial al cinstirii Maicii Domnului în Biserică. Liturghier ortodox în 6 limbi Sfânta Liturghie din dimineaţa zilei de 8 septembrie s-a desfăşurat în cortul Adunării, pentru a permite delegaţilor să participe în număr mare. Înţelegerea slujbei, mai ales pentru participanţii neortodocşi, a fost uşurată de faptul că Arhiepiscopia Sibiului a tipărit o ediţie specială a textului Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii, în limbile română, engleză, germană, italiană, franceză şi greacă. Acestea au fost distribuite gratuit tuturor participanţilor. Rugăciunile de seară s-au ţinut începând cu ora 19.00, în fiecare zi. Ele au fost organizate în mai multe biserici din Sibiu, de confesiuni diferite. Astfel, fiecare participant a putut să meargă la bisericile ortodoxe, incluziv la Catedrala mitropolitană, la cele catolice sau protestante din oraş, în funcţie de apartenenţa sa confesională sau în funcţie de dorinţa sa de a cunoaşte cultul uneia sau al alteia dintre Biserici. Punctul comun al tuturor acestor rugăciuni a fost acela că au fost folosite, în general, limbile engleză şi germană. Un aspect foarte plăcut a fost acela că fiecare participant a primit, încă de la începutul Adunării, o broşură conţinând cântecele şi imnele folosite la rugăciuni, foarte multe dintre acestea fiind cântări ortodoxe, aşa încât familiarizarea cu aceste cântări a fost foarte uşoară pentru delegaţi.