La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Dialog purtat cu înţelepciune şi responsabilitate
Ieri, la Reşedinţa patriarhală din Bucureşti, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a primit pe Excelenţa Sa, domnul Ion Macovei, ambasadorul României în Republica Serbia, informează Biroul de Presă al Patriarhiei Române. În timpul întrevederii, între alte probleme abordate, domnul ambasador şi-a manifestat îngrijorarea faţă de situaţia preotului Bojan Aleksandrovici din Malainiţa, preot slujitor al românilor din Valea Timocului, trimis în judecata Tribunalului bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române l-a informat pe domnul ambasador despre cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog dintre cele două Patriarhii, de la Bucureşti, din 26 aprilie 2006. Atunci, partea sârbă se obliga să asigure preoţi vorbitori de limbă română pentru comunităţile româneşti de pe Valea Timocului, însă nu şi-a respectat angajamentul. PF Patriarh Daniel a mai menţionat că în luna iulie 2008 a fost trimisă o scrisoare Episcopiei Sârbe de Timoc, solicitându-se PS Iustin al Timocului abţinerea de la aplicarea unor soluţii radicale în cazul părintelui Bojan. Totodată, a fost propusă, pentru rezolvarea situaţiei, o întrunire a Comisiei mixte de dialog în zilele de 16-18 septembrie 2008, însă, până astăzi, partea sârbă nu a dat curs propunerii făcute. Este de dorit ca Biserica Ortodoxă Sârbă să manifeste faţă de vlahii sau românii ortodocşi din Serbia aceeaşi atitudine binevoitoare pe care o arată constant Biserica Ortodoxă Română faţă de sârbii ortodocşi de pe teritoriul României, respectându-i ca fraţi şi sprijinindu-i, beneficiind de aceleaşi drepturi precum românii ortodocşi. În acelaşi timp, Părintele Patriarh şi-a exprimat speranţa că ierarhii ortodocşi sârbi vor rezolva problema, nu prin pedepse radicale motivate politic, ci prin soluţii pastorale realiste, care să fie benefice pentru cele două Biserici Ortodoxe surori. În timpul întrevederii, s-a convenit că astfel de situaţii trebuie rezolvate cu înţelepciune, pe calea dialogului dintre cele două Biserici, pentru a se găsi o soluţie realistă şi conciliantă, păstrând „unitatea Duhului, întru legătura păcii“, după cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Efeseni, capitolul 4, versetul 3.