Din 2009, pe Bega vor naviga ambarcaţiuni de agrement

▲ Direcţia Apelor Banat a început, de aproape două luni, lucrările de decolmatare şi ecologizare a Canalului Bega, autorităţile estimând că în urma curăţirii se vor aduna aproximativ 400 de mii de metri cubi de nămol ▲ După finalizarea lucrărilor, la finele lui 2009, pe Bega vor putea naviga ambarcaţiuni de agrement, vaporaşe, şlepuri, până la graniţa cu Serbia, pe o distanţă de 43 de kilometri ▲

Lucrările de ecologizare şi decolmatare a Canalului Bega nu sunt în pericol de a fi sistate, deşi pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a ajuns o contestaţie din partea unei firme care dorea să execute lucrările. Şeful Direcţiei Apelor Banat (DAB), Titu Bojin, a declarat că decizia de continuare a lucrărilor pe Bega a fost luată de conducerea Apelor Române, iar firma contestatoare a avut pierdere de cauză la toate instanţele precedente. Şeful DAB a subliniat că, dacă firma contestatoare ar câştiga procesul, România ar pierde o finanţare europeană de 17 milioane de euro, alocată pentru acest proiect, deoarece ar trebui reluată întreaga procedură de licitare.

În urma curăţirii se vor aduna aproximativ 400 de mii de metri cubi de nămol

Direcţia Apelor Banat a început, de aproape două luni, lucrările de decolmatare şi ecologizare a Canalului Bega, autorităţile estimând că în urma curăţirii se vor aduna aproximativ 400 de mii de metri cubi de nămol. „În perioada de decolmatare, lucrările vor afecta fauna şi flora, dar acestea se vor reface după curăţirea canalului, când va fi posibil să apară chiar şi specii noi de peşti. Prin aceste lucrări, Canalul Bega se va adânci cu până la patru metri, ceea ce va duce la un nivel al apei de şapte-opt metri, făcând-o navigabilă“, a subliniat Titu Bojin.

Bega, primul canal navigabil construit în România

După finalizarea lucrărilor, la finele lui 2009, pe Bega vor putea naviga ambarcaţiuni de agrement, vaporaşe, şlepuri, până la graniţa cu Serbia, pe o distanţă de 43 de kilometri. Canalul Bega este primul canal navigabil construit în România, lungimea totală navigabilă fiind de 44 de kilometri pe teritoriul ţării noastre şi 72 de kilometri pe teritoriul Serbiei. Canalizarea râului Bega a început în 1728, în amonte de Timişoara, când contele Claudius Mercy a dispus săparea unui canal care să contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timişoarei. În 1739, inginerul olandez Maximilian Fremaut a continuat canalizarea, intervenind cu diguri pentru regularizarea cursului. Ca urmare, Timişoara a beneficiat enorm de reducerea riscului de inundaţii, dar, mai ales, de uscarea mlaştinilor din împrejurimi. Ulterior, canalul începe să fie folosit la transportul buştenilor din pădurile de lângă Făget, în oraş. Canalul navigabil propriu-zis se întindea pe un traseu complet nou, cu o lungime totală de 116 kilometri, până la confluenţa cu Tisa. În noiembrie 1732, pe canal a circulat primul vapor, până la Pancevo. Din cauza dificultăţilor de navigare, în special a numeroaselor praguri de nisip, traseul a fost abandonat.

Primul oraş din România care a utilizat transportul în comun cu nave de pasageri

În anul 1869, pe Canalul Bega s-au făcut primele curse de pasageri. Timişoara a devenit astfel primul oraş de pe teritoriul României care utiliza acest mijloc de transport în comun. Transportul de pasageri pe canal a cunoscut un vârf de aproximativ 500 de mii de pasageri în anul 1944, acest tip de nave fiind retrase în anul 1967. Până la începutul Primului Război Mondial, navigau pe canal 563 de ambarcaţiuni comerciale, timp de 305 zile pe an. Volumul de mărfuri transportate ajungea la un maxim de 250 de mii tone/an, în perioada 1937-1838. Traficul a suferit grav în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar în 1958, navigaţia a fost întreruptă. Canalul neexploatat s-a colmatat, devenind inutilizabil de navele mari. Ultima decolmatare a Canalului Bega s-a făcut în urmă cu aproape 50 de ani. Canalul Bega reprezintă pentru Timişoara o oportunitate de dezvoltare economică durabilă. Pentru ca de eficienţa economică a acestuia să se poată beneficia din plin, DAB va semna, la finele acestei luni, un protocol cu autorităţile sârbe, privind parametri de mediu pe care Bega trebuie să-i aibă de ambele părţi ale frontierei. Consorţiul care a câştigat licitaţia pentru lucrările de decolmatare şi ecologizare a Canalului Bega a adus, deja, la Timişoara, patru drăgi refulante, zeci de excavatoare, buldozere, draifere plutitoare, remorchere, autobasculante şi peste 200 de muncitori.