▲ Direcţia Apelor Banat (DAB) riscă să piardă o finanţare de 17 milioane de euro, destinată decolmatării şi ecologizării Canalului Bega, acesta fiind primul pas în redarea râului circuitului navigabil european ▲ Juristul DAB, Nicolae Pătraşcu, a declarat că termenul limită de finalizare a lucrărilor este 2009, iar o finanţare asemănătoare, primită de la autorităţile olandeze, a fost pierdută şi în urmă cu zece ani ▲
Reprezentanţii Direcţiei Apelor Banat spun că problemele au apărut în urma licitaţiei organizate la începutul acestui an, pentru executarea lucrărilor de reabilitare, care a fost contestată de una dintre societăţile participante. Potrivit juristului DAB, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a respins această contestaţie, după şase luni, ca fiind nefondată, dar a respins, din oficiu, şi procedura de atribuire a contractului de achiziţie către asociaţia de firme declarată câştigătoare a licitaţiei. „Consiliul a anulat, pe bună dreptate, contestaţia depusă de societatea sătmăreană, dar, în mod greşit, a anulat şi acţiunea de atribuire“, a spus reprezentantul DAB. În consecinţă, Direcţia Apelor Banat s-a adresat Curţii de Apel Timişoara, cu solicitarea de suspendare a deciziei Consiliului, până la judecarea pe fond a cauzei. Banii alocaţi pentru lucrările de la Timişoara provin dintr-un împrumut, în valoare totală de 61 de milioane de euro, pe care România l-a contractat, în ianuarie 2007, cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Acest împrumut este destinat finanţării unui proiect mai amplu, privind apărarea împotriva inundaţiilor în zona de sud-vest a ţării. Cele 17 milioane de euro destinate ecologizării Canalului Bega reprezintă prima etapă a procesului de reluare a navigaţiei comerciale şi turistice. „Dacă nu reuşim să ne încadrăm în graficul lucrărilor impus de bancă, Statul român va fi obligat să returneze banii primiţi, la care se adaugă şi penalităţile de întârziere“, a subliniat juristul DAB.
Navele circulau pe canalul Bega încă din secolul al XVIII-lea
În anul 1728, inginerul olandez Maximilian Fremant a realizat primul plan de canalizare a râului, pentru a face conexiunea între râurile Timiş şi Bega, canalul Bega devenind atunci o rută navigabilă deosebit de eficientă şi economicoasă, până la Dunăre şi Rhin. Pima navă a circulat între portul Timişoara şi localitatea sârbă Pancevo. În 1857, Canalul Bega a fost utilizat pentru transportul la Timişoara a unui prim lot de patru locomotive aduse din Austria, cu care au fost înzestrate primele garnituri de tren ce au circulat pe relaţia Timişoara-Stamora Moraviţa-Jasenovo-Buziaş. Prin această poartă navală, zona Timişului a beneficiat de o legătură directă cu Occidentul, pentru transportul mărfurilor, până la Rotterdam. Din 1958, din considerente politice şi economice, navigaţia a fost întreruptă, iar canalul neexploatat s-a colmatat, devenind, astăzi, inutilizabil de navele mari.
.jpg)
