Diversitatea obligă la dialog intercultural şi inter-religios

Serviciul de presă al Vaticanului oferă informaţii detaliate despre vizita Papei Benedict al XVI-lea în Marea Britanie. Considerată drept "vizita anului" în Regatul Unit, aceasta a prilejuit întâlnirea Papei cu cei mai importanţi episcopi anglicani, precum şi cu miniştri de înalt rang. Scopul principal al acestui "voiaj apostolic" a fost constituit de canonizarea episcopului John Henry Newman (1801-1890), efectuată pe data de 18 septembrie.

Conform obiceiului consacrat, Papa Benedict al XVI-lea a acordat un interviu special în timpul zborului său spre Marea Britanie, pe data de 16 septembrie. Întrebările jurnaliştilor s-au concentrat asupra problemelor principale legate de vizita Pontifului în Marea Britanie. Papa Benedict al XVI-lea a subliniat importanţa canonizării episcopului John Henry Newman (1801-1890), precum şi faptul că nu se teme de o eventuală reacţie negativă a populaţiei britanice la adresa sa. Este cunoscută istoria zbuciumată a relaţiilor dintre Marea Britanie şi Vatican. Cu toate acestea, Papa Benedict a ţinut să precizeze că, în opinia sa, Regatul Unit reprezintă o ţară în care libertatea religiei şi a propriei păreri este încurajată, iar componenta seculară nu tinde către un agnosticism sever.

În încheierea interviului său, Benedict al XVI-lea a precizat: "Sunt recunoscător Maiestăţii Sale, Regina Elizabeta a II-a, care a acordat acestei vizite rangul de "vizită statală", exprimând astfel natura publică a acestui eveniment, precum şi responsabilitatea comună a politicii şi religiei pentru viitorul acestui continent şi al umanităţii în general. (...) Bineînţeles, acest fapt nu transformă vizita într-un eveniment politic (...), ci păstrează esenţial caracterul ei pastoral."

Cooperare şi dialog inter-religios

Pe data de 17 septembrie, la St. Maryâs University College, Papa Benedict s-a întâlnit cu reprezentanţi ai altor confesiuni creştine şi religii. Referindu-se la importanţa dialogului şi a colaborării între reprezentanţii diferitelor religii, Benedict al XVI-lea a specificat că "există situaţii în multe părţi ale lumii unde cooperarea şi dialogul între religii aduce un respect mutual şi libertatea de manifestare a propriei religii fără existenţa persecuţiilor şi a ostracizării chiar dacă o persoană decide să se convertească la altă confesiune. Astfel, după ce respectul şi toleranţa au fost stabilite, persoanele aparţinând diverselor religii au oportunitatea să lucreze împreună în mod eficient pentru păstrarea lor. În acest fel poate fi oferită o mărturie concretă şi convingătoare în faţa lumii întregi".

Stoparea suferinţei provocate de foamete, boli şi analfabetism

Tot în cursul zilei de 17 septembrie, Benedict al XVI-lea a mai efectuat o întâlnire cu principalii episcopi anglicani, conduşi de arhiepiscopul Rowan Williams de Canterbury. De asemenea, a fost organizat şi un scurt colocviu la care au participat importanţi oameni de cultură din Marea Britanie. În cursul serii a fost organizată o cină la care au participat membrii cabinetului guvernamental britanic. În comunicatul de presă oferit după întrunire sunt specificate următoarele aspecte: "Guvernul britanic şi Sfântul Scaun împărtăşesc acelaşi scop în privinţa eliminării sărăciei şi sub-dezvoltării. (..) Este clar că sunt necesare mai multe eforturi legate de stoparea suferinţei provocate de foamete, boli şi analfabetism. De asemenea, guvernul britanic şi Sfântul Scaun susţin desfăşurarea unor acţiuni urgente privitoare la schimbările climatice. În acest sens, trebuie reduse emisiile de gaze toxice, trebuie susţinută o economie bazată mai puţin pe carburanţi, iar ţările subdezvoltate trebuie ajutate să se adapteze la schimbările inevitabile de climă."

Canonizarea episcopului John Henry Newman

Pe data de 19 septembrie, la Birmingham, Papa Benedict al XVI-lea a ratificat canonizarea lui John Henry Newman, un episcop cu o activitate spirituală şi culturală deosebită. Aproape 70.000 de oameni au participat la Liturghia ţinută la Birmingham. În predica sa, episcopul Romei a subliniat: "Marea Britanie are o tradiţie îndelungată de sfinţi martiri, a căror mărturie curajoasă a susţinut şi inspirat comunitatea catolică prezentă aici de secole. Totuşi, este drept şi normal să recunoaştem astăzi sfinţenia unui om, fiu al acestei naţiuni, care, deşi nu a fost chemat să îşi verse sângele pentru Dumnezeu, i-a fost martor în cursul unei lungi vieţi închinate slujirii preoţeşti şi în mod special prin predicare, predare şi lucrări scrise. John Newman este vrednic să fie pomenit într-un lung şir de sfinţi şi oameni cultivaţi ai acestei ţări, precum Sfântul Beda, Sfânta Hilda, Sfântul Aelred sau Fericitul Duns Scotus. Mottoul cardinalului Newman: Cor ad cor loquitur ("Inima vorbeşte unei inimi"), ne oferă posibilitatea de a înţelege faptul că el privea viaţa creştină drept o chemare la sfinţenie, experiată ca o profundă dorinţă a inimii umane de a intra în dialog cu inima lui Dumnezeu. El ne aminteşte că dorinţa de a ne ruga constant ne aduce treptat asemănarea cu Dumnezeu." În seara aceleiaşi zile, Papa Benedict a avut o întrunire specială cu episcopii anglicani din Scoţia, Anglia şi Ţara Galilor.

La plecare sa, Papa Benedict a rostit un mesaj de rămas-bun pe aeroportul din Birmingham. Primul-ministru britanic David Cameron a fost, de asemenea, prezent şi a rostit un scurt discurs. Papa Benedict al XVI-lea a precizat: "În timpul petrecut aici am avut ocazia să întâlnesc numeroşi reprezentanţi ai comunităţilor, culturilor şi religiilor care alcătuiesc societatea britanică. Diversitatea Angliei moderne reprezintă o provocare pentru guvernul şi populaţia ei, dar, totodată, înseamnă o mare oportunitate pentru a adânci dialogul intercultural şi inter-religios pentru îmbogăţirea întregii comunităţi."

Al XVIII-lea Congres de Spiritualitate Ortodoxă de la Bose, Italia

Este deja o tradiţie, începută cu ceva timp în urmă, ca în fiecare an, la începutul toamnei, să se desfăşoare la Bose, în Italia, Congresul de Spiritualitate Ortodoxă. Desfăşurat sub auspiciile Patriarhiei Ecumenice şi ale celorlalte Patriarhii Ortodoxe, congresul reuneşte în fiecare an atât personalităţi ale lumii eclesiale, cât şi teologi, profesori şi cercetători din diferite ţări ortodoxe şi nu numai. Începute din dorinţa sinceră a părintelui Enzo Bianchi şi a comunităţii sale şi având scopul de apropiere şi adâncire în Tradiţia şi specificul Bisericii Ortodoxe, congresele de la Bose reprezintă atât pentru Occident, cât şi pentru Orient momente de analiză şi înţelegere, precum şi de îmbogăţire reciprocă. După cum sublinia şi Preafericitul Părinte Daniel în scrisoarea adresată anul trecut părintelui Enzo Bianchi şi participanţilor la congres: "Transmitem pe această cale salutările şi mulţumirile noastre părintelui Enzo Bianchi, superior al Mănăstirii de la Bose, pentru opera sa misionară şi contribuţia pe care o aduce în favoarea cunoaşterii şi aprofundării spiritualităţii Bisericii nedivizate."

Congresul de anul acesta, ajuns la a optsprezecea ediţie - s-a desfăşurat pe durata a trei zile, în perioada 8-11 septembrie, şi a avut ca temă înţelegerea conceptelor de comuniune şi singurătate în Biserica Ortodoxă de astăzi. Printre participanţii din anul acesta s-au numărat mitropoliţi şi episcopi precum IPS Kallistos de Diokleia, IPS Irineu de Backa, IPS Serafim al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, PS Feognost de Sergiev Posad, PS Teofilact de Briansk şi Sevsk, PS Ignatie al Dimitriadei, PS Grigore de Veliko Târnovo, PS Ioannis de Thermopyle, PS Ciprian de Traianopol şi alţi reprezentanţi ai patriarhiilor Rusiei, Sârbiei, României, Greciei şi Bulgariei. De asemenea, trebuie menţionată prezenţa cardinalilor Achile Silvestrini - prefect al Congregaţiei Bisericilor Orientale, şi Piero Marini, preşedinte al Comitetului Pontifical pentru Congresele Euharistice Internaţionale, precum şi a reprezentanţilor Bisericilor Anglicane şi Armene. Nu au lipsit nici delegaţii Conferinţei Episcopale Italiene şi ai Consiliului Ecumenic al Bisericilor.

"Viaţa duhovnicească este prin excelenţă cruciformă"

Început prin celebrarea Dumnezeieştii Liturghii în cinstea praznicului Naşterii Maicii Domnului, congresul a fost deschis oficial de către părintele Enzo Bianchi, care în mesajul său a urat bun-venit participanţilor. Pe durata celor trei zile s-a încercat aprofundarea temei propuse prin intervenţiile diferiţilor participanţi. Merită amintiţi: IPS Irineu de Backa, cu un referat despre Biserică şi experienţa monastică contemporană, IPS Serafim al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, cu un referat despre experienţa de comuniune în viaţa părintelui Cleopa de la Sihăstria, şi PS Kallistos Ware, cu o analiză a vieţii cotidiene a isihastului secolului al XIV-lea în viziunea Sfinţilor Ignatie şi Calist Xanthopol. De asemenea, trebuie remarcate şi contribuţiile următorilor: profesorul grec Petros Vassiliadis - o analiză biblică a conceptelor de comuniune şi singurătate, părintele Michael Van Parys - un referat despre viziunea Sfântului Vasile cel Mare asupra celor două concepte centrale ale întrunirii, precum şi monahul Sabino Chiala - o analiză a celor două concepte în spaţiul sirian al Sfântului Isaac. Nu au lipsit nici perspectiva şi experienţa Bisericilor Ortodoxe de tradiţie slavă prin referatele câtorva profesori ruşi: Tatiana Karbasova - "Spaţiu comunitar şi pustnicie în tradiţia hagiografică între secolele al XI-lea şi al XVII-lea", şi Gleb Zapalskij - "Provocările comunitarismului în Mănăstirea Optina"; precum şi a unor ierarhi precum Nazarie de Vyborg şi Evloghie de Adrianopol cu o expunere despre viaţa în comunitate şi viaţa în singurătate. S-a arătat că nu poate fi vorba de două stiluri diferite de viaţă, ci de două aspecte diferite ale aceleiaşi vieţi trăite în şi cu Dumnezeu. "Viaţa duhovnicească este prin excelenţă cruciformă, exprimând pe verticală relaţia om-Dumnezeu în singurătate şi pe orizontală om-semeni în comuniune, însă cele două caracteristici se şi completează reciproc." Aşadar, după cum a mai arătat monahul Adalberto Mainardi din Comunitatea de la Bose în concluziile congresului, meditând asupra cuvintelor teologului Vladimir Lossky, lucrarea lui Hristos uneşte, iar cea a Duhului Sfânt diversifică. Din această perspectivă, ascetul este prin excelenţă un individ hristomorfizat şi purtător al Duhului, el unind în experienţa sa pe Dumnezeu şi lumea sau, mai exact, lumea şi Dumnezeu care se întâlnesc în el. Din pustietatea sa, ascetul este în mijlocul lumii, sau din mijlocul comunităţii în care trăieşte el este în acea singurătate în care dialoghează cu Dumnezeu. Chiar dacă se află în criză în perioada contemporană, monahismul a dat sfinţi precum părintele Cleopa de la Sihăstria sau părintele Porfirie Kavsokalivitul, modele de comuniune cu oamenii şi cu Dumnezeu prin viaţa şi prezenţa lor în mijlocul lumii, după cum frumos a remarcat profesorul atenian Athanasios Papathanassiou în referatul său despre părintele Porfirie.

În final, congresul a deschis perspectivele unei cercetări mai atente asupra celor două concepte şi totodată a propus ca temă de reflecţie pentru anul viitor "Scriptura în viaţa şi experienţa Bisericii Ortodoxe". În mesajul final, părintele Enzo Bianchi a mulţumit tuturor celor implicaţi în organizarea şi buna desfăşurare a congresului de anul acesta, explicând rolul pe care şi l-a asumat Comunitatea de la Bose, aceea de deschizătoare de drumuri şi totodată punte între Orient şi Occident.

Situaţia creştinilor în Orientul Mijlociu

Agenţia de ştiri Service Orthodoxe de Presse menţionează întrunirea întâistătătorilor Bisericilor din Orientul Mijlociu pe data de 16 septembrie în Cipru. Invitaţia i-a aparţinut Arhiepiscopului Ciprului, Chrisostom al II-lea. Au participat patriarhii Teodor al II-lea al Alexandriei, Ignatie al IV-lea al Antiohiei şi Teofil al III-lea al Ierusalimului. Această reunire a permis discutarea situaţiei creştinilor care trăiesc în Orientul Mijlociu. Arhiepiscopul Chrisostom al II-lea a subliniat că Biserica pe care o păstoreşte va susţine întotdeauna cele trei patriarhii în problemele comune. De altfel, el a declarat că majoritatea problemelor sunt identice atât în Cipru, cât şi în Ierusalim, Antiohia, Siria sau Liban. "Cuvântul nostru este mult mai puternic atunci când ne unim într-o singură voce, aşa cum este cazul astăzi. Ne unim glasurile şi forţele sperând că lucrurile pe care le semnalăm vor ajunge la cei care pot lua deciziile necesare. Păstrăm o relaţie strânsă cu cei care guvernează aceste ţări", a subliniat arhiepiscopul cipriot într-o conferinţă de presă ţinută după încheierea întâlnirii.