Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Drept la replică: Atac nedrept şi nedemn!

Drept la replică: Atac nedrept şi nedemn!

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 05 Ianuarie 2010

În legătură cu opiniile exprimate de Doamna Ioana Lupea în editorialul cu titlul „Boc pupă poala Patriarhului“, apărut în Evenimentul Zilei din 4 ianuarie 2010, facem următoarele precizări:

Patriarhia Română cooperează cu guvernele care se succed la conducerea executivă a României, întrucât respectă principiile democraţiei constituţionale şi instituţiile Statului Român, care are, potrivit Legii cultelor, nr. 489/2006 (Art.9 alin. 3), relaţii de cooperare cu acestea, iar nu de subordonare, cum incorect şi tendenţios afirmă autoarea articolului, Doamna Ioana Lupea, probabil de confesiune greco-catolică. În acest sens, cultele respectă autoritatea statului laic, aşa cum statul respectă autonomia cultelor şi le sprijină, conform prevederilor Constituţiei României (Art. 29 alin. 5). Astfel, consultările Patriarhiei Române cu autorităţile statului sunt legale şi necesare şi au ca scop buna desfăşurare a activităţii şi misiunii Bisericii în societate, iar nu sporirea averii Bisericii, aşa cum fabulează Doamna Ioana Lupea.

În baza Art.9 alin.5 din Legea cultelor, Biserica Ortodoxă Română şi alte culte recunoscute au semnat Protocoale de colaborare/parteneriat cu Statul Român pentru a manifesta coresponsabilitate în rezolvarea problemelor spirituale, sociale şi educaţionale ale populaţiei. Ca atare, Biserica propune autorităţilor de stat soluţii juridice pe care le consideră necesare societăţii româneşti, fără a urmări interese personale sau de grup. De pildă, când Biserica Ortodoxă Română solicită sprijin salarial de la stat, de acest sprijin beneficiază toate cultele recunoscute din România.

Modalitatea de reglementare a relaţiilor dintre stat şi culte în România ţine cont de specificul naţional-istoric şi cultural-religios al poporului român, aşa cum se întâmplă în toate ţările Uniunii Europene (cf. Partea I, Titlul II, Art. 17, 1 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: Uniunea respectă şi nu aduce atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului naţional, Bisericile şi asociaţiile sau comunităţile religioase din Statele Membre).

În acest sens, o informăm pe Doamna Ioana Lupea că în state din Uniunea Europeană precum Italia, Spania, Portugalia, Germania sau Luxemburg, Bisericile majoritare, în general catolice şi protestante, se bucură de o recunoaştere specială faţă de celelalte culte, cuprinsă în tratate de concordat sau acorduri încheiate de Biserica Romano-Catolică sau Bisericile protestante cu statele respective.

Referitor la separarea Secretariatului de Stat pentru Culte de Ministerul Culturii şi trecerea lui în subordinea directă a premierului (ceea ce o îngrijorează pe Dna. Ioana Lupea), menţionăm că această formulă organizatorică guvernamentală nu reprezintă o noutate, ci revenirea la practica mult mai eficientă de până în anul 2000, când au fost comasate Cultele şi Cultura pentru a le fi reduse drastic bugetele proprii, fapt care a nemulţumit ambele părţi.

Considerând artificială şi exagerată îngrijorarea unora în legătură cu situaţia patrimonială a comunităţilor greco-catolice, Patriarhia Română a reînnoit recent dorinţa de dialog cu Biserica Greco-Catolică şi reafirmă speranţa că Biserica Ortodoxă Română, Biserica Greco-Catolică şi autorităţile de stat vor propune măsuri legislative şi soluţii practice de rezolvare a neînţelegerilor patrimoniale dintre cele două Biserici româneşti. În final, ne întrebăm cui foloseşte faptul că de fiecare dată la învestirea unui nou guvern (ultima oară la începutul anului 2009) apare câte un articol de presă alarmist prin care sunt exprimate îngrijorări privind o presupusă încălcare a principiilor democraţiei printr-o imaginată favorizare a Bisericii Ortodoxe Române de către stat în raport cu celelalte culte. Se află, oare, în această atitudine o strategie de intimidare a noului guvern sau se exprimă doar complexe psihologice? În nici un caz o astfel de atitudine nu serveşte bunelor relaţii dintre cultele din România şi nici cooperării acestora cu Statul Român pentru promovarea binelui comun în societatea românească. (Biroul de Presă al Patriarhiei Române)