„Drumul apelor minerale“, un circuit al celebrelor staţiuni de tratament din secolul al XIX-lea

▲ Staţiuni precum Vâlcele, care atrăgea, la începutul secolului al XIX-lea, protipendada Bucureştiului, dar şi membri ai caselor regale străine, sau Malnaş-Băi, unde poetul Ion Minulescu a scris o parte din versuri, ar putea fi scoase din paragină de acest ambiţios proiect ▲

„Drumul apelor minerale“, un proiect aflat în pregătire de ani de zile, ce vizează reabilitarea din punct de vedere economic, social şi cultural a zonelor bogate în resurse minerale din judeţele Covasna şi Harghita şi reincluderea lor în circuitul turistic, a demarat ieri. Administratorul public al judeţului Covasna, Klarik Laszlo, a declarat că primul pas va fi identificarea şi predarea amplasamentelor, respectiv a izvoarelor de apă minerală ce vor fi reabilitate în următoarele 18 luni. „Drumul apelor minerale“ va trece prin 14 localităţi cu potenţial balnear din cele două judeţe aflate pe Valea Oltului, care dispun, împreună, de circa 400 de izvoare de apă minerală. Potrivit autorităţilor locale, mai puţin de trei sferturi din izvoarele de apă minerală din judeţul Covasna sunt valorificate la ora actuală. Astfel, apele minerale ce izvorăsc de pe teritoriul acestui judeţ sunt îmbuteliate doar în proporţie de 20% şi milioane de litri de apă se risipesc zilnic. „În staţiunea Vâlcele, spre exemplu, există un izvor de apă minerală care are cel mai mare conţinut de magneziu din Europa, element ce luptă cu succes împotriva stresului“, a subliniat Klarik Laszlo.

La Şugaş Băi, staţiune aflată în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe, se găseşte izvorul „Elisabeta“, folosit de sute de ani ca remediu împotriva bolilor hepatice şi a gastritelor. În nordul judeţului, la Balvanyos, se află aşa-numitul „izvor de ochi“, care tratează conjunctivitele, iar exemplele ar putea continua cu izvoare cunoscute încă de pe vremea romanilor pentru proprietăţile lor curative. Din păcate, la ora actuală, staţiuni pe vremuri celebre, precum Vâlcele, care atrăgea, la începutul secolului al XIX-lea, protipendada Bucureştiului, dar şi membri ai caselor regale străine, sau Malnaş-Băi, unde poetul Ion Minulescu a scris o parte din versuri, au decăzut, fiind lăsate în paragină. Pentru ca aceste zone să-şi recapete farmecul de altădată, autorităţile locale spun că sunt necesare circa 10 milioane de euro.