Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Drumul Crucii - Calea Sfinţilor

Drumul Crucii - Calea Sfinţilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 25 Octombrie 2014

„Iată, prin Cruce a venit bucurie la toată lumea“ (Utrenia de Duminică)

Iubiţi pelerini,

Viaţa fiecărui creştin poate fi comparată cu o călătorie spirituală către Împărăţia cerurilor, întrucât aceasta constituie scopul principal al existenţei noastre pe acest pământ, după cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel zicând: „Nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va să fie“ (Evrei 13, 14). Creşterea spirituală treptată în lucrarea virtuţilor creştine, hrănirea sufletului cu înţelesul duhovnicesc al cuvintelor Sfintei Scripturi, împărtăşirea cu Sfintele Taine şi săvârşirea faptelor bune sunt lucrări prin care sufletul nostru înaintează mereu în comuniunea de iubire faţă de Dumnezeu şi de oameni. În această privinţă, sfinţii sunt un exemplu desăvârşit de creştere duhovnicească şi de căutare a Împărăţiei lui Dumnezeu, întrucât ei s-au învrednicit să Îl urmeze pe Hristos în toate faptele vieţii lor, închinându-I Lui întreaga lor existenţă, păstrând cu tărie dreapta credinţă şi cultivând dreapta vieţuire creştină. De aceea, sfinţii sunt învăţători şi rugători pentru noi pe calea mântuirii, a sfinţirii vieţii şi a dobândirii Împărăţiei cerurilor.

Pentru fiecare creştin, pelerinajul la moaştele sfinţilor constituie un prinos de cinstire adus lucrării harului lui Dumnezeu în oameni şi o mare binecuvântare pentru a spori în viaţa duhovnicească. Moaştele sfinţilor sunt o mărturie a vieţii lor curăţite prin pocăinţă şi post, a rugăciunii neîntrerupte, a sfinţirii sufletului şi trupului prin harul Duhului Sfânt, spre a deveni luminători pentru mântuirea oamenilor.

Duhovniceşte, vedem şi în acest an, de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, semnele proniei dumnezeieşti şi ale lucrării harului Duhului Sfânt în viaţa Bisericii, având bucuria duhovnicească de a ne închina Cinstitului Lemn al Sfintei şi de Viaţă Făcătoarei Cruci, moaştelor Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, precum şi moaştelor Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.

Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci este adus acum de la Ierusalim, de la locul sfânt, unde a fost răstignit pe Cruce şi a înviat din morţi Domnul nostru Iisus Hristos. Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, cu multă bucurie, bunăvoinţă şi dragoste frăţească în Domnul, aduce acest dar sfânt în România ca semn de binecuvântare şi preţuire pentru pelerinii veniţi anul acesta la Bucureşti de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.

Iubiţi pelerini,

Evlavia creştină ortodoxă are la bază credinţa în puterea sfântă şi sfinţitoare a Sfintei şi de Viaţă Făcătoarei Cruci. Semn sfânt al credinţei noastre în Hristos Cel răstignit şi înviat, Sfânta Cruce ne arată cât de mare este iubirea lui Dumnezeu pentru oameni şi ne îndeamnă să ne luminăm cu această iubire smerită şi milostivă a Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos şi să ne hrănim cu Sfânta Euharistie, închinându-ne în aceste zile de sărbătoare la icoana Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, care conţine un fragment din Lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul nostru Iisus Hristos pentru mântuirea lumii.

Alături de Sfânta Cruce sunt cinstite pe Colina Bucuriei şi moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, ca o încununare a Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, întrucât s-au împlinit 300 de ani de la jertfa lor martirică din data de 15 august 1714, la Constantinopol. Prin ctitorirea locaşurilor de cult, prin iubirea de Biserică şi de neam, prin daniile bogate oferite tuturor creştinilor aflaţi sub stăpânire otomană, precum şi prin stilul artistic brâncovenesc imprimat asupra perioadei în care a trăit, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a urmat întru totul pilda Sfântului Împărat Constantin cel Mare, care a văzut pe cer semnul Sfintei Cruci, în anul 312, iar, în anul următor (313), a dat libertate creştinilor, arătându-le apoi multă preţuire, dar şi exemplul mamei sale, Sfânta Elena, care a descoperit în pământ Lemnul Sfintei Cruci la Ierusalim, în anul 326, şi a ctitorit mai multe biserici spre slava Domnului nostru Iisus Hristos şi cinstirea sfinţilor.

Aşezarea moaştelor Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu într-o raclă de argint aurit s-a făcut în primăvara acestui an, 2014, oferind astfel, pentru prima dată, posibilitatea realizării unui amplu pelerinaj cu moaştele lui în întreaga Patriarhie Română, spre a da mărturie despre iubirea sa jertfelnică pentru Hristos, pentru Biserică şi pentru poporul român, devenind astfel măsura demnităţii româneşti în vremuri de încercare.

Aşezarea sfintelor moaşte ale Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, alături de Lemnul Sfintei şi de Viaţă Făcătoarei Cruci, ne arată şi astăzi că sfinţii împlinesc în timpul vieţii lor pe pământ drumul Sfintei Cruci ca fiind Calea sfinţirii şi a sfinţeniei vieţii creştine.

Crucea lui Hristos a fost izvor de lumină şi iubire jertfelnică pentru Sfântul Constantin Brâncoveanu, care, încă de la începutul domniei sale, oarecum profetic, a prevestit că va avea de îndurat multe necazuri şi chiar moarte pentru Hristos: „Slujba mea este să îndur nevoile şi să rabd năpastele şi chiar să-mi vărs sângele în numele lui Hristos şi al Domnului nostru Dumnezeu, pentru credinţă“ (Scrisoare către Ţarul Petru cel Mare al Rusiei).

Şi pentru Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Sfânta Cruce a fost izvor de lumină şi iubire jertfelnică, deoarece cu puterea Sfintei Cruci a biruit el, prin post aspru şi multă rugăciune, toate ispitele şi necazurile, pentru a ajunge la curăţia şi sfinţenia vieţii, adică, „luând crucea, a urmat lui Hristos“, după cum se spune în troparul său.

Iubiţi pelerini,

Cu părintească şi frăţească dragoste în Hristos, apreciem râvna, smerenia şi jertfelnicia de care daţi dovadă acum, ca şi în anii precedenţi, şi ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos ca, prin puterea Sfintei Cruci şi pentru rugăciunile tuturor sfinţilor, să vă binecuvânteze şi să vă împlinească toate cererile cele de folos, sporind în fapte bune şi călăuzindu-vă neîncetat către ţinta sfântă a fiecărui pelerin: dobândirea Împărăţiei cerurilor, în iubirea, pacea şi bucuria Preasfintei Treimi şi în lumina Sfinţilor lui Dumnezeu. Amin.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române