Duminica a 7‑a după Paști la Catedrala Patriarhală

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie, în Duminica a 7‑a după Paști, a Sfinților Părinți de la Sinodul Întâi Ecumenic, la Catedrala Patriarhală din București. La momentul rânduit, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură pe marginea Evangheliei duminicale (Ioan 17, 1‑13) ce conține rugăciunea arhierească a Mântuitorului Hristos.

În predica rostită, Preasfinția Sa a evidențiat legătura dintre textul evanghelic și pomenirea Părinților de la Niceea: „Am ascultat rugăciunea pe care Mântuitorul Iisus Hristos a înălțat‑o Părintelui ceresc în grădina Ghetsimani înainte de a fi arestat, judecat, condamnat la moarte și răstignit. Această Evanghelie are o legătură strânsă cu rânduiala Bisericii de a sărbători, în a 7‑a Duminică după Paști, soborul celor 318 Părinți de la Niceea care au stabilit adevărul de credință cu privire la Dumnezeu‑Tatăl și la Dumnezeu‑Fiul în primele opt articole ale Crezului pe care noi îl mărturisim la Sfânta Liturghie, la Botez și la alte slujbe sau în rugăciunile noastre particulare. Există această legătură pentru că Mântuitorul ne descoperă faptul că viața veșnică este cunoașterea Singurului Dumnezeu adevărat și a Fiului Său pe care El l‑a trimis în lume. La Sinodul de la Niceea, Sfinții Părinți adunați acolo au statornicit, împotriva învățăturilor străine de adevărata credință, adevărata învățătură despre Dumnezeu și despre Fiul Său, urmând ca la următorul Sinod Ecumenic, cel din 381, de la Constantinopol, acest Crez să fie completat cu mărturisirea de credință privitoare la Persoana Sfântului Duh. Nu se întâmplă foarte des ca, în aceeași săptămână, să comemorăm câteva momente legate tocmai de Sinodul de la Niceea. Miercuri, pe 20 mai, s‑au împlinit 1701 ani de la deschiderea oficială a Sinodului. A doua zi, în 21 mai, l‑am sărbătorit pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare, cel care a convocat acest Sinod și a sprijinit venirea din întreg Imperiul Roman a celor 318 Sfinți Părinți însoțiți de delegațiile lor pentru a statornici adevărul de credință. Iar astăzi îi sărbătorim chiar pe cei 318 Sfinți Părinți”.

La finalul Sfintei Liturghii, ierarhul le‑a amintit celor prezenți că, la 24 mai, Biserica Ortodoxă Română o pomenește pe Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, a cărei proclamare locală a canonizării a avut loc sâmbătă, în Mitropolia Basarabiei, la Chișinău: „Ea face parte din grupul celor 16 sfinte femei canonizate de Sfântul Sinod al Bisericii noastre în anul 2025 și a căror proclamare solemnă a avut loc aici, în Catedrala Patriarhală, la 6 februarie 2026”. Episcopul‑vicar patriarhal a prezentat pe scurt viața și încercările sfintei, subliniind că „în ciuda tuturor suferințelor, sfânta nu numai că nu s‑a lepădat de credința moștenită de la părintele ei, preotul Zaharia, ci a cultivat‑o, a înmulțit‑o și a împărtășit‑o altora în vremuri extrem de grele pentru credință și pentru Biserică. Astăzi a sosit această zi de prăznuire care îi bucură mai ales pe creștinii din Iași, dar și pe toți credincioșii care îi cinstesc pe cei care, prin multe suferințe, au mărturisit credința Bisericii noastre”.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.